Opţiunea guvernanţilor de la Chişinău pentru modificarea Constituţiei prin referendum ridică semne de întrebare în ce priveşte cunoaşterea de către politicieni a orizontului de aşteptare al populaţiei. Răspunsul ar trebui să vină de la sociologi. În ce măsură însă poate sociologia să măsoare starea de spirit a societăţii aşa încît să anticipeze rezultatul unui referendum?
Sociologii afirmă că au la îndemînă mai multe instrumente şi tehnici care să evalueze opinia publică, de la barometre sau sondaje de opinie pînă la cercetări cu focalizare mai îngustă sau interviuri. Aceste cercetări se fac periodic şi la Chişinău, dar în situaţii ca aceasta, spun sociologii, este cazul să se ia temperatura societăţii la cald. Sondajele făcute de institutele de la Chişinău pot fi evident utile pentru politicieni, aceştia şi-ar putea construi o strategie bine chibzuită din timp sau ar vedea care sînt chestiunile prioritare -ce pot fi puse în discuţie - denumirea limbii sau alegerea preşedintelui. Dar, în acelaşi timp, sociologii avertizează că există şi riscul ca opinia cetăţeanului să se modifice în intervalul dintre sondaj şi referendum, chiar dacă nu sînt distanţate prea mult în timp.
Petru NegurăSociologul Petru Negură are şi o altă explicaţie a faptului că nu tot timpul un sondaj poate anticipa rezultatele unui referendum: “Sondajele de opinie dau uneori rezultate diferite, mai ales faţă de referendum, de exemplu, mai ales atunci cînd chestiunile au un caracter oarecum delicat şi încărcat afectiv. De exemplu, în Occident, chestiunea moscheelor, lăcaşelor sfinte musulmane, este un subiect controversat, care este delicat, cum spuneam, faţă de care există mai multe discursuri. Este discursul oficial şi este discursul popular. În sondaje persoanele totuşi ezită să dea un răspuns contrar celui aşteptat sau contrar celui pe care ei îl anticipează, adică contar discursului oficial, dacă doreşti”.
Cel mai indicat, în această situaţie, spune Petru Negură, ar fi să se facă mai multe sondaje concomitent de către instituţiile independente din Moldova, care chiar dacă au stîrnit de multe ori nemulţumirea actorilor politici, nu sînt lipsite de credibilitate. Cele mai practicate înainte de referendum sînt sondajele de opinie pe ţară, cu eşantioane mari.
Asemenea sondaje pot fi realizate într-o lună-două şi nu necesită costuri prea mari, dar, în opinia directorului Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA Ion Jigău este dificil de anticipat prezenţa la urne. Riscurile sînt şi mai mari, spune Ion Jigău, dacă comuniştii vor hotărî să boicoteze referendumul: “Da, există un mare risc. În principiu, la un referendum constituţional prezenţa trebuie să fie de 3/5 din numărul total de alegători incluşi în listă. Asta-i cam 1 milion 500 sau 600 de mii. De obicei, atîţia ies la noi la votare. Acum îi de ajuns ca PCRM-ul să boicoteze – şi ei au totuşi un număr considerabil de alegători fideli – şi atunci prezenţa va fi mai joasă decît numărul necesar”.
Un nou barometru de opinie care ar arăta pulsul societăţii moldoveneşti înainte de referendum, potrivit directorului CBS-AXA, va fi făcut public deja în luna aprilie şi este realizat de Institutul de Politici Publice din Chişinău.
Sociologii afirmă că au la îndemînă mai multe instrumente şi tehnici care să evalueze opinia publică, de la barometre sau sondaje de opinie pînă la cercetări cu focalizare mai îngustă sau interviuri. Aceste cercetări se fac periodic şi la Chişinău, dar în situaţii ca aceasta, spun sociologii, este cazul să se ia temperatura societăţii la cald. Sondajele făcute de institutele de la Chişinău pot fi evident utile pentru politicieni, aceştia şi-ar putea construi o strategie bine chibzuită din timp sau ar vedea care sînt chestiunile prioritare -ce pot fi puse în discuţie - denumirea limbii sau alegerea preşedintelui. Dar, în acelaşi timp, sociologii avertizează că există şi riscul ca opinia cetăţeanului să se modifice în intervalul dintre sondaj şi referendum, chiar dacă nu sînt distanţate prea mult în timp.
Cel mai indicat, în această situaţie, spune Petru Negură, ar fi să se facă mai multe sondaje concomitent de către instituţiile independente din Moldova, care chiar dacă au stîrnit de multe ori nemulţumirea actorilor politici, nu sînt lipsite de credibilitate. Cele mai practicate înainte de referendum sînt sondajele de opinie pe ţară, cu eşantioane mari.
Asemenea sondaje pot fi realizate într-o lună-două şi nu necesită costuri prea mari, dar, în opinia directorului Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA Ion Jigău este dificil de anticipat prezenţa la urne. Riscurile sînt şi mai mari, spune Ion Jigău, dacă comuniştii vor hotărî să boicoteze referendumul: “Da, există un mare risc. În principiu, la un referendum constituţional prezenţa trebuie să fie de 3/5 din numărul total de alegători incluşi în listă. Asta-i cam 1 milion 500 sau 600 de mii. De obicei, atîţia ies la noi la votare. Acum îi de ajuns ca PCRM-ul să boicoteze – şi ei au totuşi un număr considerabil de alegători fideli – şi atunci prezenţa va fi mai joasă decît numărul necesar”.
Un nou barometru de opinie care ar arăta pulsul societăţii moldoveneşti înainte de referendum, potrivit directorului CBS-AXA, va fi făcut public deja în luna aprilie şi este realizat de Institutul de Politici Publice din Chişinău.
