Vor fi amendate 61 de articole ale codului electoral, ceea ce ar însemna cam a treia parte din total. Deputatul Ion Pleşca, preşedinte al comisiei parlamentare juridice pentru numiri şi imunităţi, ne-a declarat că modificările sunt necesare pentru a aduce îmbunătăţiri legislaţiei electorale şi se concentrează pe trei aspecte importante – admiterea blocurilor electorale, micşorarea pragului electoral şi modificarea pragului de validare a unui referendum.
Ion Pleşca: „Pragul de validare în prezent este de 61 la sută din alegătorii înscrişi pe listele electorale. Din recomandările Comisiei de la Veneţia rezultă că de fapt nu ar fi nevoie de un prag de validare în cazul unui referendum, dar nu să mergem noi la aceasta – să anulăm pragul. Se propune unul mai jos, de 50 plus unu la sută din alegătorii înscrişi pe listă.”
Potrivit legislaţiei în vigoare, un eventual referendum devine valabil doar dacă atrage la urne nu mai puţin de trei cincimi dintre alegători, iar pentru validarea chestiunii abordate este nevoie de susţinerea majorităţii participanţilor la referendum. Mai mulţi analişti consideră ca asta ar însemna de fapt să îngropi din start orice iniţiativă pe care o scoţi la referendum.
Oare îşi va face efectul amendarea codului electoral ? Analistul de la IDIS Viitorul, Igor Munteanu: „Este o condiţie realistă şi încurajatoare pentru participarea cetăţenilor la luarea deciziilor.”
Pentru că mai mulţi observatori s-au declarat sceptici că alianţa de la guvernare va reuşi să se pună de accord asupra chestiunilor pe care le va scoate la referendum, iar prin aceasta idea plebiscitului ar putea fi anihilată din faşă, l-am întrebat pe Igor Munteanu ce crede despre şansele de înţelegere între membrii alianţei în probleme tratate pînă acum în mod absolut diferit cum ar fi cea legată de denumirea limbii sau cea a statutului de neutralitate.
Igor Munteanu: „Deja s-au găsit puncte de convergenţă. Atunci când au declarat că merg la acest referendum, membrii alianţei deja au demonstrat că au o poziţie comună, iar detaliile tehnice vor fi puse la punct. De aceea cred că nu trebuie să ne punem probleme care nu mai există.”
Anatol ȚăranuCe se poate întâmpla dacă referendumul eşuează, chiar şi în condiţiile unui nou prag de validare? Previziunile ex-deputatului Anatol Ţăranu sunt sumbre: „Referendumul va avea loc, problema este care va fi rezultatul lui. Eu am mari temeri că rezultatul va fi unul negativ şi atunci situaţia va intra într-un impas total. Nu va mai fi timp ca sa se amendeze Constituţia, Parlamentul va trebui dizolvat, iar cel nou va trebui sa activeze in baza articolului 78 al Constitutiei in vigoare”.
Unii exponenţi ai societăţii civile încearca totuşi să-i determine pe politicieni să facă un pas înapoi şi să repare doar articolul buclucaş cu alegerea preşedintelui, ca să nu stîrnească un mare tărăboi din care nimeni nu va mai şti cum să iasă.
Ion Pleşca: „Pragul de validare în prezent este de 61 la sută din alegătorii înscrişi pe listele electorale. Din recomandările Comisiei de la Veneţia rezultă că de fapt nu ar fi nevoie de un prag de validare în cazul unui referendum, dar nu să mergem noi la aceasta – să anulăm pragul. Se propune unul mai jos, de 50 plus unu la sută din alegătorii înscrişi pe listă.”
Potrivit legislaţiei în vigoare, un eventual referendum devine valabil doar dacă atrage la urne nu mai puţin de trei cincimi dintre alegători, iar pentru validarea chestiunii abordate este nevoie de susţinerea majorităţii participanţilor la referendum. Mai mulţi analişti consideră ca asta ar însemna de fapt să îngropi din start orice iniţiativă pe care o scoţi la referendum.
Oare îşi va face efectul amendarea codului electoral ? Analistul de la IDIS Viitorul, Igor Munteanu: „Este o condiţie realistă şi încurajatoare pentru participarea cetăţenilor la luarea deciziilor.”
Pentru că mai mulţi observatori s-au declarat sceptici că alianţa de la guvernare va reuşi să se pună de accord asupra chestiunilor pe care le va scoate la referendum, iar prin aceasta idea plebiscitului ar putea fi anihilată din faşă, l-am întrebat pe Igor Munteanu ce crede despre şansele de înţelegere între membrii alianţei în probleme tratate pînă acum în mod absolut diferit cum ar fi cea legată de denumirea limbii sau cea a statutului de neutralitate.
Igor Munteanu: „Deja s-au găsit puncte de convergenţă. Atunci când au declarat că merg la acest referendum, membrii alianţei deja au demonstrat că au o poziţie comună, iar detaliile tehnice vor fi puse la punct. De aceea cred că nu trebuie să ne punem probleme care nu mai există.”
Unii exponenţi ai societăţii civile încearca totuşi să-i determine pe politicieni să facă un pas înapoi şi să repare doar articolul buclucaş cu alegerea preşedintelui, ca să nu stîrnească un mare tărăboi din care nimeni nu va mai şti cum să iasă.
