Congresul „Moldova-business-sind”

Sindicaliştii din businessul mic şi mijlociu au discutat astăzi despre problemele angajaţilor din sectorul privat al economiei la Congresul Federatiei sindicale „Moldova-business-sind” din care fac parte. Sindicaliştii din ramură susţin că în condiţiile crizei economice angajaţii din sectorul businessului mic au devenit şi mai vulnerabili. Întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul privat care au falimentat au lăsat fără locuri de muncă mii de angajaţi, iar mulţi dintre întreprinzătorii care au reuşit să-şi salveze afacerea preferă să nu-şi reglementeze relaţiile de muncă cu angajaţii.

Cristina are 26 de ani şi vinde produse cosmetice la o tarabă în centrul Chişinăului fără a avea un contract de muncă semnat cu angajatorul său: „Lucrez de doi ani, de lucru cam greu de găsit că, mă rog, nu ştiu, de-atîta şi lucrăm în stradă, lucrăm fără documente, lucrăm la stăpîni aşa, nelegal se primeşte. Şi sigur că n-avem concediu, că să fi lucrat la stat aveam şi concediu şi mergea şi medical tot se plătea, dar acum n-avem nimic”.

Natalia Suboci, preşedinta Federaţiei Sindicale „Moldova-business-sind”, spune că zeci de mii de persoane angajate în sectorul privat muncesc fără contract individual de muncă sau fără carte de muncă, iar în cel mai bun caz acceptă să primească salariul în plic. Aceste persoane rămîn fără protecţie, iar sindicatele sînt neputincioase în asemenea situaţii deoarece angajatul nu şi-a legalizat relaţiile de muncă cu angajatorul său. Natalia Soboci spune că doar un contract de muncă individual sau colectiv poate garanta respectarea drepturilor social-economice ale angajaţilor, doar că prea puţini patroni din sectorul privat respectă buchia legii.

Natalia Suboci: „Ei sînt datori, fără îndoială. Asta le dictează astăzi legile Republicii Moldova. Imaginaţi-vă că omul vine într-o întreprindere mică, iar angajatorul îi zice că îi dă salariu oficial 900 de lei, dar de fapt o să primească 2000 de lei. Omul va fi de acord atîta timp cît asta îi este convenabil. Însă în momentul în care are probleme, bunăoară e disponibilizat ilegal el vine la sindicat. Noi însă nu avem documente să-l ajutăm pentru că angajatorul şi angajatul s-au înţeles între ei”.

Preşedinta Federaţiei „Moldova-business-sind” spune că oamenii se tem să-şi revendice drepturile din frică să nu fie concediaţi şi nu au încrederea că sindicatele ar putea să le soluţioneze problemele.

Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova susţine că efectivul sindicatelor s-a micşorat cu 40% în ultimii ani, în mare parte din cauză că organizaţia nu s-a modernizat la timpul cuvenit. Iar situaţia angajaţilor din sectorul businessului mic şi mijlociu riscă să rămînă la fel dacă oamenii nu vor putea fi motivaţi să înfiinţeze organizaţii sindicale la întreprinderile în care lucrează.

Oleg Budza: „Patronii şi managerii nu prea doresc să fie aceste structuri în organizaţiile primare şi în întreprinderile mici şi mijlocii. Noi cunoaştem că convenţia privind libera asociere este ratificată, dar eu vă asigur că n-o să găsiţi nici un proces de judecată unde s-au adresat oamenii privind interzicerea înfiinţării sindicatelor. Pentru că se face tacit, nu în scris etc. Şi oamenii care nu-şi cunosc drepturile n-au aceste drepturi”.

Oleg Budza susţine că atîta timp cît salariaţii îşi vor neglija ei înşişi drepturile,sindicatele n-au cum să-i ajute. Aceasta e tocmai situaţia cînd schimbarea o poate aduce doar opţiunea angajaţilor.