În presa de la Chişinău au apărut articole în care Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei este criticat pentru randamentul scăzut al activitatilor, drept dovada fiind numărul de dosare penale deschise urmare a cercetarilor intreprinse de ofiterii de la aceasta institutie. Astăzi şi-a ţinut şedinţa Consiliul Civil care monitorizează activitatile centrului.
Membrii Consiliului Civil susţin că centrul imputernicit să lupte cu corupţia a finalizat mai multe cauze penale in comparatie cu anul trecut. Acest fapt nu înseamnă însă că a crescut eficienţa instituţiei. Grigore Ciocanu, preşedintele Consiliului Civic, este de parere că măsura randamentului o constituie mai curind sentinţele pronunţate. Or, multe dosare deschise nu au un probatoriu concludent din care cauză în instanţa de judecată se recalifică infracţiunea sau dosarele in general sint clasate, susţine Grigore Ciocanu. Cel mai des se surpa aşa-numitele dosare intentate pe fapte infractionale, fara figuranti concreti.
Grigore Ciocanu: “Este foarte neplăcut lucrul acesta şi ştim că unde nu este subiectul, nu este persoana, intentăm pe fapt şi pe parcurs vom vedea cumva poate vom găsi această persoană sau vom găsi persoana care va fi deferită justiţiei, bănuită ulterior, învinuită etc. în cadrul procedurii penale. Dar aceste procese penale care sînt intentate pe fapt, cunoaştem, pe parcurs sînt clasate. Şi acesta e lucrul la coş într-o măsură oarecare”.
Juristul Ruslan Borzin, membru al Consiliului Civil, spune că monitorizarea Centrului de Combatere a Corupţiei este oarecum specifică, pentru că instituţia este una de tip închis.
Ruslan Borzin: “Avem şi noi anumite probleme-n conlucrare. Mă refer la factorul uman şi la perceperea colaborării acestea, fiindcă se încearcă să se vadă ca nişte persoane care venim în beneficiul activităţii Centrului, dar, fiind pentru prima dată această experienţă, întîlnim nişte bariere”.
Practica consultării societăţii civile de către instituţiile de stat este inedită in conditiile Moldovei. L-am întrebat pe expertul de la IDIS Viitorul Igor Munteanu dacă existenţa unor asemenea consilii probează participarea efectivă a societăţii la luarea deciziilor care o privesc, ceea ce ar fi un semn al democraţiei participative.
Igor Munteanu: “Nu numărul de organizaţii neguvernamentale implicate într-un dialog instituţional reprezintă chintesenţa proceselor democratice, ci calitatea acestui dialog. Iar calitatea se manifestă prin posibilitatea de a interveni în logica instituţională, în a recomanda modificări pozitive şi a monitoriza la rece acţiunile şi faptele pe care le pronunţă factorii decizionali dintr-un departament sau dintr-un minister”.
Deschiderea unui atare cadru de cooperare cu societatea civilă, după părerea expertului, nu garantează eficienţa activităţii unei instituţii de stat. Pentru estimarea randamentului ar fi mai potrivită percepţia pe care şi-o formează cetăţenii despre această instituţie, credibilitatea de care se bucură, a precizat expertul. Sau autocontrolul în cazul în care funcţionarul din instituţia de stat este exponentul unei conştiinţe civice autentice.
Membrii Consiliului Civil susţin că centrul imputernicit să lupte cu corupţia a finalizat mai multe cauze penale in comparatie cu anul trecut. Acest fapt nu înseamnă însă că a crescut eficienţa instituţiei. Grigore Ciocanu, preşedintele Consiliului Civic, este de parere că măsura randamentului o constituie mai curind sentinţele pronunţate. Or, multe dosare deschise nu au un probatoriu concludent din care cauză în instanţa de judecată se recalifică infracţiunea sau dosarele in general sint clasate, susţine Grigore Ciocanu. Cel mai des se surpa aşa-numitele dosare intentate pe fapte infractionale, fara figuranti concreti.
Grigore Ciocanu: “Este foarte neplăcut lucrul acesta şi ştim că unde nu este subiectul, nu este persoana, intentăm pe fapt şi pe parcurs vom vedea cumva poate vom găsi această persoană sau vom găsi persoana care va fi deferită justiţiei, bănuită ulterior, învinuită etc. în cadrul procedurii penale. Dar aceste procese penale care sînt intentate pe fapt, cunoaştem, pe parcurs sînt clasate. Şi acesta e lucrul la coş într-o măsură oarecare”.
Juristul Ruslan Borzin, membru al Consiliului Civil, spune că monitorizarea Centrului de Combatere a Corupţiei este oarecum specifică, pentru că instituţia este una de tip închis.
Ruslan Borzin: “Avem şi noi anumite probleme-n conlucrare. Mă refer la factorul uman şi la perceperea colaborării acestea, fiindcă se încearcă să se vadă ca nişte persoane care venim în beneficiul activităţii Centrului, dar, fiind pentru prima dată această experienţă, întîlnim nişte bariere”.
Practica consultării societăţii civile de către instituţiile de stat este inedită in conditiile Moldovei. L-am întrebat pe expertul de la IDIS Viitorul Igor Munteanu dacă existenţa unor asemenea consilii probează participarea efectivă a societăţii la luarea deciziilor care o privesc, ceea ce ar fi un semn al democraţiei participative.
Igor Munteanu: “Nu numărul de organizaţii neguvernamentale implicate într-un dialog instituţional reprezintă chintesenţa proceselor democratice, ci calitatea acestui dialog. Iar calitatea se manifestă prin posibilitatea de a interveni în logica instituţională, în a recomanda modificări pozitive şi a monitoriza la rece acţiunile şi faptele pe care le pronunţă factorii decizionali dintr-un departament sau dintr-un minister”.
Deschiderea unui atare cadru de cooperare cu societatea civilă, după părerea expertului, nu garantează eficienţa activităţii unei instituţii de stat. Pentru estimarea randamentului ar fi mai potrivită percepţia pe care şi-o formează cetăţenii despre această instituţie, credibilitatea de care se bucură, a precizat expertul. Sau autocontrolul în cazul în care funcţionarul din instituţia de stat este exponentul unei conştiinţe civice autentice.
