Ministrul Agriculturii Valeriu Cosarciuc vrea să ştie ce părere are societatea despre vînzarea de teren unor investitori străini, problemă pusă pe tapet de către noua guvernare. La conferinţa de presă pe care a organizat-o astăzi, Cosarciuc a spus că aceasta ar fi o cale pentru a aduce în ţară investiţiile de care are nevoie agricultura moldovenească.
Ministrul Cosarciuc estimeaza că agricultura moldovenească ar avea nevoie de 3-4 mlrd. de euro pentru revigorare. Parte din aceşti bani ar putea fi obtinuti daca investitori străini ar fi interesati de dezvoltarea unitatilor de prelucrare a produselor agricole. Deocamdata insa ei nu se grabesc pentru că nu pot deveni proprietari ai unor terenuri care le-ar furniza materia primă. Atragerea investitorilor străini, după părerea ministrului, ar permite RM să iasă mult mai repede pe piaţa europeană.
Valeriu Cosarciuc: Noi nu putem să tolerăm în continuare situaţia cînd 1 ha de teren agricol ne dă astăzi o productivitate de 3500 lei la ha, atunci cînd standardul minim în UE este de 10000 euro la ha. Importăm legume, importăm fructe. Ca să avem altă situaţie trebuie să avem ofertă internă, ca să avem ofertă internă trebuie să avem investiţii. Investiţii în infrastructura de prelucrare a materiei prime agricole.
Ministrul se declara convins că investitorii străini vor aduce şi tehnologii noi, nu doar bani. Ce riscuri însă ar putea genera această iniţiativă a noii guvernări?
Oponentii politici ai coalitiei de guvernare spun că statul ar putea pierde controlul asupra principalei sale resurse, iar ţăranii ar putea fi lipsiţi de posibilitatea de a se împroprietări şi a-şi dezvolta propria afacere. In consecinţă ar putea apare conditii pentru exodul masiv al populatiei rurale.
Valeriu Cosarciuc spune însă că guvernarea are de gînd să-i stimuleze pe ţărani să cumpere terenuri, incurajati de un plan de creditare. Statul ar putea chiar să compenseze o parte din dobînda la credite, tocmai ca să oprească migraţia la oraşe şi în străinătate.
Expertul în agricultură de la IDIS Viitorul Viorel Chivriga susţine că un consens în această problemă va fi greu de atins. În mare parte din cauză că Moldova are un fond funciar foarte sărac, spune expertul: doar 2 mln. ha de teren agricol, din care aproape 40% sînt soluri erodate. Viorel Chivriga atrage atenţia că multe dintre statele UE totuşi nu permit cetăţenilor străini să cumpere pămînt pentru a practica agricultura, iar experienţa României arată că această practică nu a schimbat prea mult lucrurile în acest sector. De aceea expertul recomandă o altă solutie.
Viorel Chivriga: “S-ar putea de mers pe o variantă cu mult mai simplă, dar care ar arăta care sînt rezultatele unor astfel de amendamente. Una ar fi să li se permită anume procurarea terenurilor agricole cetăţenilor străini în zonele defavorizate, unde avem terenuri neproductive, erodate, ce nu sînt incluse în circuitul agricol. Avem, ca exemplu, zona Culei în raionul Ungheni, o zonă uitată de lume, o zonă în care trăiesc oameni vii. Şi aici am putea să vedem dacă vor fi tentaţi investitorii străini să procure terenuri agricole în această zonă”.
Mai multi experti considera ca terenurile agricole ar putea fi vindute străinilor in conditii foarte stricte, fara sa fie lezate interesele si sansele de dezvoltare pentru producători agricoli locali. Aşa sau altfel, statutul agriculturii de ramura-cheie a economiei moldoveneşti presupune masuri hotarite si nu doar dezbateri.
Ministrul Cosarciuc estimeaza că agricultura moldovenească ar avea nevoie de 3-4 mlrd. de euro pentru revigorare. Parte din aceşti bani ar putea fi obtinuti daca investitori străini ar fi interesati de dezvoltarea unitatilor de prelucrare a produselor agricole. Deocamdata insa ei nu se grabesc pentru că nu pot deveni proprietari ai unor terenuri care le-ar furniza materia primă. Atragerea investitorilor străini, după părerea ministrului, ar permite RM să iasă mult mai repede pe piaţa europeană.
Valeriu Cosarciuc: Noi nu putem să tolerăm în continuare situaţia cînd 1 ha de teren agricol ne dă astăzi o productivitate de 3500 lei la ha, atunci cînd standardul minim în UE este de 10000 euro la ha. Importăm legume, importăm fructe. Ca să avem altă situaţie trebuie să avem ofertă internă, ca să avem ofertă internă trebuie să avem investiţii. Investiţii în infrastructura de prelucrare a materiei prime agricole.
Ministrul se declara convins că investitorii străini vor aduce şi tehnologii noi, nu doar bani. Ce riscuri însă ar putea genera această iniţiativă a noii guvernări?
Oponentii politici ai coalitiei de guvernare spun că statul ar putea pierde controlul asupra principalei sale resurse, iar ţăranii ar putea fi lipsiţi de posibilitatea de a se împroprietări şi a-şi dezvolta propria afacere. In consecinţă ar putea apare conditii pentru exodul masiv al populatiei rurale.
Valeriu Cosarciuc spune însă că guvernarea are de gînd să-i stimuleze pe ţărani să cumpere terenuri, incurajati de un plan de creditare. Statul ar putea chiar să compenseze o parte din dobînda la credite, tocmai ca să oprească migraţia la oraşe şi în străinătate.
Expertul în agricultură de la IDIS Viitorul Viorel Chivriga susţine că un consens în această problemă va fi greu de atins. În mare parte din cauză că Moldova are un fond funciar foarte sărac, spune expertul: doar 2 mln. ha de teren agricol, din care aproape 40% sînt soluri erodate. Viorel Chivriga atrage atenţia că multe dintre statele UE totuşi nu permit cetăţenilor străini să cumpere pămînt pentru a practica agricultura, iar experienţa României arată că această practică nu a schimbat prea mult lucrurile în acest sector. De aceea expertul recomandă o altă solutie.
Viorel Chivriga: “S-ar putea de mers pe o variantă cu mult mai simplă, dar care ar arăta care sînt rezultatele unor astfel de amendamente. Una ar fi să li se permită anume procurarea terenurilor agricole cetăţenilor străini în zonele defavorizate, unde avem terenuri neproductive, erodate, ce nu sînt incluse în circuitul agricol. Avem, ca exemplu, zona Culei în raionul Ungheni, o zonă uitată de lume, o zonă în care trăiesc oameni vii. Şi aici am putea să vedem dacă vor fi tentaţi investitorii străini să procure terenuri agricole în această zonă”.
Mai multi experti considera ca terenurile agricole ar putea fi vindute străinilor in conditii foarte stricte, fara sa fie lezate interesele si sansele de dezvoltare pentru producători agricoli locali. Aşa sau altfel, statutul agriculturii de ramura-cheie a economiei moldoveneşti presupune masuri hotarite si nu doar dezbateri.
