Un grup de istorici cer să fie înfiinţată şi la Chişinău Poliţia de Patrimoniu, asta pentru că legislaţia pe care o are R. Moldova la moment nu oferă protecţie monumentelor istorice şi culturale, iar un asemenea organ ar putea să supravegheze să fie respectată legea şi să investigheze cazurile de distrugere a patrimoniului cultural.
Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici, care a propus instituirea unui asemenea organ, spune că deşi anual sînt distruse monumente istorice nu-şi aminteşte să fi auzit de vreun dosar deschis pentru distrugere de patrimoniu. În opinia sa, Procuratura de cele mai multe ori încadrează aceste cazuri în alt gen de infracţiune, sau le neglijează şi în consecinţă nimeni nu este tras la răspundere, deşi infracţiunea este evidentă, după părerea istoricului.
Cel mai recent conflict pe care şi l-a amintit Sergiu Musteaţă este cel în care a fost implicată Moldova Gaz, care îşi construieşte un sediu nou lîngă biserica Măzărache în centrul istoric al capitalei: „În contextul săpării gropii de fundaţie, s-au descoperit nişte construcţii subterane, probabil, e vorba de pivniţe, beciuri, secolele 18, 19, nu pot să vă spun exact. Dar e în centrul istoric, sînt urme culturale care, conform obligaţiilor celor care execută lucrări de construcţie, trebuie să stopeze imediat, să anunţe organele competente, în cazul dat Direcţia Cultură a Primăriei şi Ministerul Culturii, ca acestea să iniţieze investigaţii arheologice şi să aprecieze încadrarea lor cronologică şi culturală şi mai departe să discute perspectiva modificării planului arhitectural. Aceştia nu au făcut asta. Cînd au venit arheologii şi au văzut, o parte din aceste construcţii erau deja distruse, iar după plecarea lor aproape tot s-a distrus”.
L-am întrebat pe Sergiu Musteaţă cum a fost stins acest conflict: „Procuratura a fost sesizată dar, după cum spun ei, din lipsă de suficiente probe, nu au iniţiat o anchetă. Pînă la urmă, Ministerul Culturii, de comun acord cu Moldova Gaz, au decis să soluţioneze problema pe cale amiabilă. Dar pînă astăzi nu s-a soluţionat. Edificiul e distrus, nu poate fi recuperat. S-au distrus acele urme construite din cărămizi, deci nu mai este nimic. Infracţiunea e săvîrşită, făptaşii trebuie penalizaţi”.
În opinia istoricilor, de distrugerea patrimoniului istoric şi cultural se face vinovată în primul rînd poliţia care nu este receptivă la cazurile de încălcare a legislaţiei.
Ministerul Culturii care în mod firesc trebuie să se preocupe de protejarea monumentelor culturale dă impresia că nu poate administra această moştenire. Iată ce-a declarat Europei Libere directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor Ion Ştefăniţă: „Avem un sistem foarte corupt, avem o indiferenţă foarte mare. Şi, respectiv, organele de drept care nu-şi execută responsabilitatea de a stopa o construcţie ilegală care a intervenit. Ne trezim peste noapte cu anumite demolări. În 24 de ore obiectul dispare de pe harta Chişinăului”.
Cea mai răspîndită încălcare a legii, în opinia specialistului de la Ministerul Culturii, este executarea lucrărilor fără avizul Consiliului naţional de experţi pentru protecţia monumentelor. Ion Ştefăniţă spune că agenţia face demersuri constante şi către Inspecţia de Stat în Construcţii şi către Direcţia Arhitectură şi Urbanism a municipiului Chişinău, dar în acelaşi timp constată că nu există o colaborare a instituţiilor de profil şi că pînă acum registrul naţional al monumentelor nu fusese încă publicat în Monitorul Oficial şi prin urmare încălcarea legii nu putea fi dovedită.
Ion Ştefăniţă: „Legea este lege atunci cînd e trecută prin Monitorul Oficial. Registrul a fost elaborat, dar nu a fost publicat în Monitorul Oficial şi această restanţă a fost realizată abia acum în februarie. Erau interese ca să nu fie publicat, interese economice şi personale ale unora inclusiv şi instituţii de stat”.
După o inspecţie recentă, Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii a constat 76 de demolări ilegale doar în centrul istoric al Chişinăului.
