Mişcarea Acţiunea Europeană a anunţat astăzi că în raionul Taraclia s-ar pregăti un referendum privind transferul citorva localităţi în componenta autonomieie Gagauz-Yeri, modificare dezaprobată de această formaţiune politică.
Preşedintele raionului Taraclia Vasile Plagov spune că grupuri de iniţiativă pentru strîngerea semnăturilor au fost deja create în Tvardiţa şi Valea-Perjei, sate din apropierea oraşului Ciadîr-Lunga, oraş care face parte din autonomia Găgăuză. Motivele pe care le invocă părtaşii trecerii în componenţa Găgăuziei ar fi, potrivit lui Vasile Plagov, asistenţa medicală insuficientă de care beneficiază localnicii dar şi serviciile nesatisfăcătoare de cadastru şi transport. În realitate însă pe locuitorii din Tvardiţa şi Valea-Perjei nu-i împiedică nimic să primească asistenţă medicală la Ciadîr-Lunga dacă au poliţe de asigurare medicală, spune preşedintele raionului. În opina sa iniţierea referendumului are alte ţinte.
Vasile Plagov: „Nu cred că asta vor oamenii. Sînt nişte forţe politice cărora le este convenabil să destabilizeze situaţia şi să obţină mai multe în campaniile electorale. E posibil să fi existat nişte promisiuni de genul: dacă intraţi în componenţa Găgăuziei, vă vom face drumuri, vă vom anula datoriile. Cel puţin, se vorbeşte despre asta”.
Deputaţii care au abordat astăzi subiectul sunt de părere că acest proiect pune în pericol independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova. Ei au făcut trimitere la adresarea recentă a başkanului Găgăuziei Mihail Formuzal către găgăuzi, în care liderul de la Comrat a ţinut să sublinieze că poporul găgăuz îşi menţine dreptul să-şi decidă în mod independent soarta dacă RM îşi va schimba statutul.
Iată opinia lui Veaceslav Untilă: Scopul autorităţilor de la Comrat este ca prin alipirea acestor localităţi să întrunească toate condiţiile ca să devină subiect de drept internaţional. Găgăuzia astăzi nu are linie cu frontiera de stat a R. Moldova şi localităţile pe care vi le-am numit sînt acel tampon între hotarul Ucrainei şi Găgăuzia.
La referendumul de înfiinţare a autonomiei regionale din 1995 bulgarii din sudul ţării n-au participat. Potrivit legislaţiei R. Moldova, referendumul putea să aibă loc doar în localităţile cu 25% din populaţie găgăuzi. Cum zona de sud a republicii este considerată de mulţi experţi cea mai săracă regiune a ţării, aceste tensiuni ar putea fi o manifestare a diviziunii demografice şi etnice accentuată de sărăcie, părere formulată de analistul de la IDIS Viitorul Igor Munteanu. Expertul nu exclude că ar putea exista şi alte explicaţii ale dorinţei populaţiei din satele bulgăreşti de a adera la autonomia găgăuză.
Igor Munteanu: „Cu siguranţă, ar putea să existe şi tentaţia liderilor găgăuzi de a-şi creşte importanţa pe plan naţional şi de a-şi spori pretenţiile faţă de administraţia centrală care manifestă o toleranţă excesivă în acest moment faţă de evenimentele din sud şi care manifestă o neînţelegere a adevăratelor rădăcini ale situaţiei din regiune. Dacă am urmărit cu atenţie ultimele declaraţii ale guvernatorului acestei autonomii regionale, am putut observa că pretenţiile lui au crescut progresiv geometric în ultimele luni de zile, făcînd trimitere cu insistenţă la cazul şi modelul transnistrean, care ar trebui să fie mobilizator şi pentru autonomia găgăuză. Cu siguranţă, aceste lucruri trebuie să preocupe clasa politică”.
Amintim că într-o scrisoare recentă adresată preşedintelui interimar Republicii, Mihai Ghimpu în care arată că susţine modificarea Constituţiei, başkanul Găgăuziei Mihail Formuzal şi-a exprimat dorinţa ca noua lege supremă sa prevadă o noua structură a ţării – „un stat federativ cu trei subiecţi: Moldova, Găgăuzia şi Transnistria”, demers care a fost tratat cu nemulţumire de autorităţile de la Chişinău.
