Ministerul Educaţiei a făcut azi publică o variantă preliminară a noului Cod al Educaţiei, la care au lucrat aproximativ 70 de persoane, reprezentanţi ai mediului academic, angajaţi ai ministerului şi profesori din raioane. Proiectul va fi pus pe site-ul Ministerului şi urmează să fie dezbătut de societatea civilă care trebuie să spună în ce măsură rezolvă noul cod elaborat de minister problemele din învăţămînt.
Noul cod al educaţiei conceput de minister se vrea o ajustare a normelor legale la cadrul european al învăţămîntului, după cum a menţionat Ministrul Educaţiei Leonid Bujor. Ministerul a introdus în noua lege terminologia folosită în sistemele europene de educaţie, principiile de management ale sistemului de învăţămînt şi cele de finanţare a cercetării universitare. Altă noutate ar fi organizarea şcolilor de circumscripţie prin care se vrea înfătuită optimizarea în învăţămînt. Învăţămîntul vocaţional-tehnic urmează să ia locul celui profesional şi se propune şi introducerea învăţămîntului dual, ceea ce ar însemna că agenţii economici ar putea participa la instruirea viitorilor angajaţi. Modificările vizează şi învăţămîntul superior.
Iată ce propune ministrul educaţiei Leonid Bujor: „Structurarea învăţămîntului superior în cicluri şi tipuri de formare, introducerea ciclului trei, studii superioare de doctorat. Aplicarea sistemului de credite transferabile, aplicarea ratingului pentru instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova. Condiţii de creare a filialelor, consorţiilor universitare. Constituirea Şcolii Doctorale. Autonomia financiară şi managerială a cercetării ştiinţifice în cadrul universităţilor şi nu numai. Pregătirea la specializări duble. Relaţia dintre învăţămîntul superior şi piaţa muncii. Ne propunem desigur şi crearea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în învăţămîntul superior şi cercetare”.
L-am întrebat pe preşedintele Asociaţiei Colegiilor din RM Gabriel Paladi dacă statutul colegiilor devine mai clar conform noului cod şi dacă noua lege va spulbera nedumeririle pe care le aveau unii experţi în ce priveşte anii de studii în colegii.
Gabriel Paladi: „Este un lucru bun din ceea ce am reuşit să sesizez din prezentarea Codului. olegiile vor putea îmbina două nivele, şi liceul profesional şi învăţămîntul post-secundar vocaţional, adică colegiul propriu-zis. Nu sîntem încă foarte decişi să aprobăm termenii, pentru că nu i-am văzut. Termenii pentru fiecare nivel de educaţie. Încă nu am văzut foarte clar relaţiile dintre treptele de instruire, cum ar fi relaţia dintre învăţămîntul secundar profesional şi postsecundar profesional, dintre învăţămîntul post-secundar vocaţional şi învăţămîntul superior. Acel sistem de credite transferabile a fost pomenit, dar nu am știință dacă este și pe verticală, nu doar pe orizontală. Pe vericală ar fi un lucru bun”.
În ce priveşte finanţarea instituţiilor de învăţămînt, Noul Cod propus azi de ministerul educaţiei se arată foarte generos. 8% din PIB poate fi o sumă importantă atîta timp cît PIB-ul este impunător, spun experţii care consideră că în comparaţie cu alte ţări europene cu PIB-uri mult mai mari această cifră nu mai pare atît de generoasă. Experţii spun că prezentarea pe care a făcut-o ministrul azi nu s-a referit şi la relaţia dintre sistemele de finanţare privat şi public ale sistemului educaţional, una dintre cele mai arzătoare probleme ale universităţilor.
Cornel Ciurea, expert la IDIS Viitorul: „Pînă acum tendinţa a fost de planificare de către stat a studiilor. Mă întreb în ce măsură Ministerul Educaţiei ar fi în stare să se îndepărteze de această schemă păguboasă. Din cîte cunoaştem, totuşi, Ministerul Educaţiei va fi în continuare tentat, chiar prin acest Cod, să planifice studiile, să impună anumite restricţii în ceea ce priveşte acumularea banilor din taxele de şcolarizare, ceea ce în continuare ar putea să vulnerabilizeze universităţile şi învăţămîntul superior. Fapt care iarăşi ar putea crea anumite probleme, indiferent dacă noul Cod va fi votat sau nu”.
Experţilor nu le este clar deocamdată nici pînă unde va merge descentralizarea instituţiilor despre care a pomenit ministrul. Proiectul de cod nu a fost accesibil pentru ei pînă în momentul lansării.
Amintim că alt cod propus în 2008 de fostul minister nu a fost aprobat de actualul Parlament. Cel prezentat astăzi urmează să fie dezbătut public timp de 30 de zile după care va fi propus pentru lectură organului legislativ.
Noul cod al educaţiei conceput de minister se vrea o ajustare a normelor legale la cadrul european al învăţămîntului, după cum a menţionat Ministrul Educaţiei Leonid Bujor. Ministerul a introdus în noua lege terminologia folosită în sistemele europene de educaţie, principiile de management ale sistemului de învăţămînt şi cele de finanţare a cercetării universitare. Altă noutate ar fi organizarea şcolilor de circumscripţie prin care se vrea înfătuită optimizarea în învăţămînt. Învăţămîntul vocaţional-tehnic urmează să ia locul celui profesional şi se propune şi introducerea învăţămîntului dual, ceea ce ar însemna că agenţii economici ar putea participa la instruirea viitorilor angajaţi. Modificările vizează şi învăţămîntul superior.
Iată ce propune ministrul educaţiei Leonid Bujor: „Structurarea învăţămîntului superior în cicluri şi tipuri de formare, introducerea ciclului trei, studii superioare de doctorat. Aplicarea sistemului de credite transferabile, aplicarea ratingului pentru instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova. Condiţii de creare a filialelor, consorţiilor universitare. Constituirea Şcolii Doctorale. Autonomia financiară şi managerială a cercetării ştiinţifice în cadrul universităţilor şi nu numai. Pregătirea la specializări duble. Relaţia dintre învăţămîntul superior şi piaţa muncii. Ne propunem desigur şi crearea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în învăţămîntul superior şi cercetare”.
L-am întrebat pe preşedintele Asociaţiei Colegiilor din RM Gabriel Paladi dacă statutul colegiilor devine mai clar conform noului cod şi dacă noua lege va spulbera nedumeririle pe care le aveau unii experţi în ce priveşte anii de studii în colegii.
Gabriel Paladi: „Este un lucru bun din ceea ce am reuşit să sesizez din prezentarea Codului. olegiile vor putea îmbina două nivele, şi liceul profesional şi învăţămîntul post-secundar vocaţional, adică colegiul propriu-zis. Nu sîntem încă foarte decişi să aprobăm termenii, pentru că nu i-am văzut. Termenii pentru fiecare nivel de educaţie. Încă nu am văzut foarte clar relaţiile dintre treptele de instruire, cum ar fi relaţia dintre învăţămîntul secundar profesional şi postsecundar profesional, dintre învăţămîntul post-secundar vocaţional şi învăţămîntul superior. Acel sistem de credite transferabile a fost pomenit, dar nu am știință dacă este și pe verticală, nu doar pe orizontală. Pe vericală ar fi un lucru bun”.
În ce priveşte finanţarea instituţiilor de învăţămînt, Noul Cod propus azi de ministerul educaţiei se arată foarte generos. 8% din PIB poate fi o sumă importantă atîta timp cît PIB-ul este impunător, spun experţii care consideră că în comparaţie cu alte ţări europene cu PIB-uri mult mai mari această cifră nu mai pare atît de generoasă. Experţii spun că prezentarea pe care a făcut-o ministrul azi nu s-a referit şi la relaţia dintre sistemele de finanţare privat şi public ale sistemului educaţional, una dintre cele mai arzătoare probleme ale universităţilor.
Cornel Ciurea, expert la IDIS Viitorul: „Pînă acum tendinţa a fost de planificare de către stat a studiilor. Mă întreb în ce măsură Ministerul Educaţiei ar fi în stare să se îndepărteze de această schemă păguboasă. Din cîte cunoaştem, totuşi, Ministerul Educaţiei va fi în continuare tentat, chiar prin acest Cod, să planifice studiile, să impună anumite restricţii în ceea ce priveşte acumularea banilor din taxele de şcolarizare, ceea ce în continuare ar putea să vulnerabilizeze universităţile şi învăţămîntul superior. Fapt care iarăşi ar putea crea anumite probleme, indiferent dacă noul Cod va fi votat sau nu”.
Experţilor nu le este clar deocamdată nici pînă unde va merge descentralizarea instituţiilor despre care a pomenit ministrul. Proiectul de cod nu a fost accesibil pentru ei pînă în momentul lansării.
Amintim că alt cod propus în 2008 de fostul minister nu a fost aprobat de actualul Parlament. Cel prezentat astăzi urmează să fie dezbătut public timp de 30 de zile după care va fi propus pentru lectură organului legislativ.
