Ezitarea alianţei de la guvernare de a răspunde favorabil pretenţiei unui grup de deputaţi desprinşi din rîndurile comuniştilor de a-şi forma o fracţiune parlamentară distinctă denotă o dată în plus, cred observatorii, fragilitatea culturii şi provincialismul clasei politice moldoveneşti. Provincialism ascuns în spatele unor argumente cum ar fi că s-ar încălca relaţia întemeiată pe reprezentare politică între cetăţeni şi parlament.
La părerea analistului politic Igor Munteanu, mandatul de deputat îşi trage originea de la voinţa poporului, prin urmare articularea intereselor sau diferenţelor dintre fracţiuni este o pură convenţie.
IgorMunteanu: „Oamenii în cele din urmă votează pentru depuitaţi şi este o prevedere în Constituţie care spune expres că orice mandat imperativ este nul, respectiv nimeni nu este în drept să retragă unui deputat mandatul pe motiv că acesta comite acţiuni contrare deciziei partidului. Respectiv, aplicînd această logică, nu este nici un temei de a se spune că aleşii odată aleşi pe listă de partid se supun voinţei partidului. Ei trebuie să se supună doar alegătorilor voinţei cetăţenilor în faţa cărora trebuie să fie responsabili.”
Aplicînd această logică, demersul lui Ţurcan este considerat de majoritatea experţilor pe deplin întemeiat. Ei sugerează deputaţilor din actualul parlament să răspundă favorabil solicitării şi să modifice regulamentul astfel încît să diminueze numărul necesar de deputaţi pentru formarea unei fracţiuni şi să permită formarea sau desfiinţarea fracţiunilor pe parcursul uneia şi aceleiaşi legislaturi.
Din nou Igor Munteanu: „Toate discuţiile legate de fracţiunile parlamentare mi se par o diluare a adevăratei probleme. Şi adevărata problemă este că orice grup de deputaţi trebuie să aibă libertate şi autonomia de a se asocia şi disocia pe parcursul unei sesiuni parlamentare atunci cînd consideră necesar. Este interesul partidului să-şi ţină membrii în frîu, dar asta nu reprezintă interesele electoratului şi existenţa acestor restricţionări este un obstacol neserios care nu ajută la formularea sarcinilor de bază la care trebuie să răspundă aleşii poporului.”
Experţii spun că, dacă ar fi să extindem subiectul, ar trebui să pledăm pentru o reformare a sistemului electoral, în vederea permiterii mai multor circumscripţii, şi să păşim cu mai multă fermitate spre un sistem mixt, care să combine sistemul majoritar şi proporţional. Aceasta ar dinamiza viaţa politică şi ar echilibra deficitul de încredere între cetăţeni şi partide, permiţînd celor din urmă să fie mai flexibile în a-şi alege strategiile de campanie.
La părerea analistului politic Igor Munteanu, mandatul de deputat îşi trage originea de la voinţa poporului, prin urmare articularea intereselor sau diferenţelor dintre fracţiuni este o pură convenţie.
IgorMunteanu: „Oamenii în cele din urmă votează pentru depuitaţi şi este o prevedere în Constituţie care spune expres că orice mandat imperativ este nul, respectiv nimeni nu este în drept să retragă unui deputat mandatul pe motiv că acesta comite acţiuni contrare deciziei partidului. Respectiv, aplicînd această logică, nu este nici un temei de a se spune că aleşii odată aleşi pe listă de partid se supun voinţei partidului. Ei trebuie să se supună doar alegătorilor voinţei cetăţenilor în faţa cărora trebuie să fie responsabili.”
Aplicînd această logică, demersul lui Ţurcan este considerat de majoritatea experţilor pe deplin întemeiat. Ei sugerează deputaţilor din actualul parlament să răspundă favorabil solicitării şi să modifice regulamentul astfel încît să diminueze numărul necesar de deputaţi pentru formarea unei fracţiuni şi să permită formarea sau desfiinţarea fracţiunilor pe parcursul uneia şi aceleiaşi legislaturi.
Din nou Igor Munteanu: „Toate discuţiile legate de fracţiunile parlamentare mi se par o diluare a adevăratei probleme. Şi adevărata problemă este că orice grup de deputaţi trebuie să aibă libertate şi autonomia de a se asocia şi disocia pe parcursul unei sesiuni parlamentare atunci cînd consideră necesar. Este interesul partidului să-şi ţină membrii în frîu, dar asta nu reprezintă interesele electoratului şi existenţa acestor restricţionări este un obstacol neserios care nu ajută la formularea sarcinilor de bază la care trebuie să răspundă aleşii poporului.”
Experţii spun că, dacă ar fi să extindem subiectul, ar trebui să pledăm pentru o reformare a sistemului electoral, în vederea permiterii mai multor circumscripţii, şi să păşim cu mai multă fermitate spre un sistem mixt, care să combine sistemul majoritar şi proporţional. Aceasta ar dinamiza viaţa politică şi ar echilibra deficitul de încredere între cetăţeni şi partide, permiţînd celor din urmă să fie mai flexibile în a-şi alege strategiile de campanie.