APCL nemulțumită de noul proiect de lege privind finanțele publice locale

Mai mulţi primari care alcătuiesc Asociaţia primarilor şi colectivităţilor locale consideră că noul proiect de lege privind finanţele publice locale nu ar conferi o autonomie financiară reală primăriilor. Care sînt argumentele pe care le invocă aceştia şi cum ar putea edilii să obţină autonomia mult aşteptată?

Noul proiect de lege privind finanţele publice locale ii nemultumeste pe membrii APCL pentru ca va cauza, la parerea lor, diminuarea veniturilor primăriilor, ceea ce însemna că multe dintre competenţele puse pe umerii autorităţilor locale vor rămîne neacoperite financiar. Asta s-ar întîmpla dacă la baza acestei legi va rămîne filozofia veniturilor pe care o propune proiectul ce urmează să fie dezbătut în Parlament, susţin oponentii proiectului. Directorul APCL Mihai Perebinos consideră că această formulă ar fi eficientă numai într-o economie puternică care generează venituri.

Mihai Perebinos: „Situaţia este următoare. Bine, noi spunem, tot facem pe venituri. Dar care sînt ele? Astăzi realitatea e de aşa natură că veniturile sînt foarte mici. Şi atunci de unde să-ţi iei să-ţi realizezi atribuţiile pe care le ai astăzi? Că nimeni nu le anulează. În cazul de faţă poate să fie doar un singur lucru: un haos, pe de o parte, iar pe de altă parte, ar putea să fie un gînd cu bătaie lungă, care practic ar însemna o consolidare a autorităţilor publice locale, dar forţată, impusă, prin simplul motiv – nu aveţi capacităţi administrative respective, fiindcă nu aveţi venituri”.

Iată cum explică insa factori decizionali de la Ministerul Finanţelor, care a lansat proiectul de lege, de ce pledeaza pentru această formulă. Ala Cîşlaru, şefa Direcţiei bugetele unităţilor administrativ-teritoriale: „Dacă introducem partea de venituri asta va fi mai bine, pentru că va fi o tendinţă de majorare a bazei fiscale, adică fiecare primar va şti că cu cîte mai multe venituri el are, cu atît mai multe cheltuieli va putea să asigure. Tocmai că va fi o competivitate între autorităţile locale în baza veniturilor. Şi cu atît mai mult că va fi reintrodus impozitul pe venit pentru persoanele juridice în timpul apropiat. Adică cît de cît se va mări baza fiscală”.

Ala Cîşlaru recunoaşte însă că trebuie revăzute şi competenţele autorităţilor locale pe care le prevede vechea lege privind descentralizarea, care în opinia ei nu este tocmai clară în ceea ce ţine de delimitarea competenţelor între nivele de bugete.

Corelarea competenţelor cu veniturile primăriilor ar rezolva doar pe jumătatea grijile primarilor, crede Gheorghe Anghel, primarul de la Ştefan-Vodă. Lui i se pare mai potrivita o alta soluţie.

Gheorghe Anghel: „În primul rînd, că nu este o descentralizare fiscală, deci toate resursele importante de venit rămîn în mîna statului sau se acumulează la bugetul de stat. Iar pentru autorităţile locale şi primării venituri mai mari n-o să fie în urma acestei modificări a legii. Noi considerăm că o să fie delegate şi o parte din resursele financiare disponibile din teritoriu care astăzi sînt concentrate în bugetul de stat, o să fie puse la dispoziţia primăriilor. Or asta nu se întîmplă în urma acestei legi”.

Cei care au elaborat proiectul de lege spun însă că descentralizarea fiscală ar împovăra agenţii economici. Ala Cîşlaru: Descentralizarea fiscală e ca o lozincă, dar aici sînt şi riscuri, şi responsabilităţi.

Punctul de convergenţă al celor două părţi se regăseşte în ideea că legea finanţelor publice ar trebui să fie discutată numai după ce au fost revăzute şi celelalte legi: legea privind administraţia publică locală şi legea despre descentralizarea administrativă. Amintim că aceste legi au fost adoptate în 2006, iar legea finanţelor publice locale a fost atunci respinsă. Anterior parte din comunitatea expertilor independenti a incuviintat proiectul pe care il promoveaza Ministerul finantelor.