Liderul mişcării Ravnopravie, Valerii Klimenko, încearcă să forţeze Alianţa de guvernămînt să anexeze la tema referendumului anunţat alte două întrebări: una despre statutul limbii ruse şi alta cu privire la reprezentarea populaţiei vorbitoare de rusă în organele puterii executive de toate nivelele. Valerii Klimenko spune că fără aceste două chestiuni cetăţenii care vorbesc limba rusă vor boicota plebiscitul. Care sînt reacţiile din partea Alianţei la această propunere a lui Klimenko?
Încercînd să probeze oportunitatea propunerii sale, Klimenko invocă rezultatele unor sondaje care arată că jumătate din populaţia Moldovei ar dori ca limba rusă să fie a doua limbă de stat.
Valerii Klimenko: ”Ar fi nedemocratic să se ignore voinţa poporului în această problemă importantă pentru ţară”.
În ce priveşte cotele garantate de reprezentare a minorităţilor naţionale, liderul mişcării Ravnopravie face trimitere la norme europene, pe care ar trebui să le accepte fără drept de tăgadă AIE. Ceea ce ar însemna potrivit lui Klimenko simetrie între datele celui mai proaspat recensămînt al populaţiei - care arată că minorităţile constituie 24 la sută din populaţie – şi cotele de reprezentare în toate structurile de stat: guvern, ministere, procuratură, inspectorate etc.
Formaţiunile din alianţă deocamdată nu par să fie impresionate de presiunea pe care încearcă să o exercite Klimenko. Iată bunaoară comenntariul lui Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PD: ” Eu nu socot că Klimenko este o formaţiune sau un curent care trebuie comentat. Nu mai poate el nimica zădărnici. Acei care vorbesc limba rusă sînt şi alţi oameni care consideră altceva”.
L-am întrebat şi pe liderul AMN Serafim Urechean dacă demersul lui Klimenko are suportul pe care îl revendică şi respectiv ar putea să condiţioneze participarea la referendum a populaţiei vorbitoare de limba rusă.
Serafim Urechean: ”Nu există asemenea premise în RM. Poate fi un boicot al lui Klimenko şi al altor cîţiva adepţi ai lui. Dar asta încă nu înseamnă nimic. Acest referendum este dedicat unei alte teme. Noi avem pentru discuţii la referendum zeci de întrebări. Dar astăzi noi vom scoate la referendum pe cea mai actuală, de care depinde şi viitorul RM”.
Aşa cum politicienii aflaţi la guvernare contestă postura în care se erijează Klimenko, aceea de purtător de cuvînt al întregii comunităţi ruse, am căutat să aflu ce spun şi alţi reprezentanţi ai acestei etnii. Piotr Donţov, preşedintele Consiliului coordonator al comunităţii ruse din Republica Moldova, spune că ruşii îşi doresc ca limba rusă să obţină statutul de limbă oficială în stat şi chiar crede că acest lucru ar fi benefic pentru soluţionarea conflictului transnistrean.
L-am întrebat pe Piotr Donţov dacă vorbitorii de limbă rusă ar putea răspunde apelului lui Klimenko de-a boicota referendumul pe tema modificării modalităţii de alegere a preşedintelui ţării.
Piotr Donţov: ”La această întrebare cred că deocamdată e prematur a răspude. Problema e că diaspora rusă este divizată în două. O parte a acesteia e condusă de Klimenko, este vorba de Congresul comunităţilor ruse. Pe cea de-a doua, Consiliul coordonator al organizaţiilor şi comunităţilor ruse, o conduc eu. Noi n-am discutat această probabilitate şi prin urmare nu am luat nicio hotărîre în acest sens”.
Am vorbit şi cu alţi lideri de opinie din mediul unor comunităţi etnice care în mod tradiţional sînt atribuite populaţiei vorbitoare de limba rusa. Mulţi dintre ei mi-au spus că, deşi îşi doresc şi o mai bună reprezentare şi un statut mai important pentru limba rusă, nu cred că aceste obiective pot fi puse într-o oală cu subiecte ce conţin un potenţial conflictual şi astfel ar putea fi doar compromise o data în plus.
