La Curtea de Apel a început astăzi procesul împotriva referendumului pentru predarea obligatorie a ortodoxiei în şcoală. Un grup de reprezentanţi ai societăţii civile acuză Comisia Electorală Centrală că a permis colectarea semnăturilor pentru referendum fără a da publicităţii legea despre ortodoxia în educaţie, promovată de Valeru Pasat, fostul director al Serviciului de informaţii şi securitate. Cum Pasat şi-a anunţat concomitent intenţia să înfiinţeze un partid şi să candideze la funcţia de şef al statului disputa dacă e bine sau nu să-i obligi pe toţii copii să înveţe bazele ortodoxiei capătă un pronunţată încărcătură politică.
Curtea de Apel a amînat luarea unei decizii finale pe săptămîna viitoare, respingînd cererea aşa-numitului Grup pentru promovarea Statului Secular de a suspenda executarea deciziei CEC pînă la hotărîrea decisivă. Asta de aceea că de luni, 14 iunie, grupul pentru iniţierea referendumului are dreptul conform deciziei CEC să înceapă culegerea semnăturilor. Ceea ce după părerea reprezentanţilor societăţii civile nu ar fi corect, odată ce există o contestaţie a deciziei luate de CEC.
Aşa-numitul grup pentru promovarea statului secular consideră ilegală decizia pe care a luat-o CEC şi aduce mai multe argumente. În primul rînd, membrii acestui grup reclamă CEC-ului că a încălcat procedura de asigurare a transparenţei decizionale în adoptarea hotărîrii de a înregistra grupul de iniţiativă în frunte cu Pasat.
Sergiu Ostaf, unul dintre membrii acestui grup: „CEC-ul, conform legii cu privire la transparenţa în procesul decisional, din momentul recepţionării solicitării de a înregistra grupul de iniţiativă, trebuie să facă public această intenţie de a examina acest demers, această iniţiativă. Demersul a fost depus pe 25 mai. CEC-ul doar pe 4 iunie, în ziua examinării cauzei, a informat publicul despre faptul că iniţiativa a fost depusă şi a examinat şi a pronunţat decizia. Prin urmare, a încălcat legea transparenţei decizionale care obligă oricare autoritate public să informeze cetăţenii despre faptul pornirii unui process de examinare a unei cauze. Şi în momentul în care noi am fi cunoscut că cauza e pornită spre examinare, am fi putut să intervenim cu argumentele noastre”.
După părerea reprezentanţilor societăţii civile, CEC-ul a încălcat şi procedura de constituire a grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor.
Sergiu Ostaf: „Primăria, conform legii, trebuie să autentifice actele normative. Grupul de iniţiativă trebuie să fie constituit din persoanele care sînt prezente în cadrul întrunirii, dar nu oricare persoană care locuieşte în RM. Şi mai e motivul că Primăria nu a fost înştiinţată cu 10 zile înainte despre faptul că se desfăşoară adunarea de constituire a grupului de iniţiativă în care se specifică şi locul şi scopul”.
În plus, membrii grupului pentru Promovarea Statului Secular pretind că referendumul pe care vrea să-l iniţieze grupul în frunte cu Pasat ar contraveni Constituţiei R. Moldova.
Sergiu Ostaf: „Grupul de iniţiativă propune un proiect de lege care va obliga toate instituţiile de învăţămînt din RM să introducă în mod obligatoriu studierea religiei, a cultului ortodox. Constituţia R. Moldova, în articolele 31 şi 35, prevede clar că învăţămîntul public în R. Moldova este unul laic, secular, nu religios”.
Juriştii care au reprezentat CEC în instanţă au respins acuzaţiile aduse de reprezentanţii societăţii civile şi au insistat pe legalitatea deciziei pe care a luat-o.
Iată cum comentează gestul grupului pentru Promovarea statului Secular, secretarul CEC Iurie Ciocan: „Ei au pretenţiile lor cetăţeneşti. Eu am citit ceea ce au depus ei, cererea de chemare în judecată. Sub aspect cetăţenesc, ei au dreptul să-şi expună părerea, dar sub aspect legal noi credem că am procedat corect. Unica formulă posibilă a fost cea abordată de noi. ”
Cel care a reprezentat azi grupul de iniţiativă în susţinerea referendumului, secretarul acestui grup Iurie Filip spune că plîngerea depusă de grupul care şi-a arogat dreptul de-a reprezenta o parte a societăţii civile, i-a luat pe nepregătite şi că regretă o asemenea turnură a lucrurilor.
Iurie Fillip: „Noi nu avem decît să regretăm faptul că oponenţii noştri din grupul aşa-zis secularist au decis să transpună discuţiile asupra acestui subiect în instanţa de judecată, invocînd nişte argumente de ordin procedural vizavi de formarea grupului de iniţiativă. Chipurile lipsesc nişte documente şi nişte ştampile. Deşi CEC a examinat extrem de minuţios toate documentele noastre, a depistat mai multe nereguli în listă, o serie de cereri şi de membri ai grupului care figurau în listă din varii motive au fost excluşi anume din cauza acestor nereguli cu documentele. De aceea, considerăm că aceste incriminări ale grupului secularist sînt absolut inventate”.
După ce Valeriu Pasat, unul din cei care au stat la baza creării acestiu grup de iniţiativă, şi-a anunţat intenţia de a fonda şi un partid politic, presa a scris că iniţiativa de organizare a referendumului pe tema introducerii Bazelor Ortodoxiei în şcoli ar avea implicaţii politice.
