Alexei Busuioc, nascut la 18 septembrie 1967, in satul Capaclia, raionul Cantemir. A facut studii la Universitatea de Stat « Alecu Russo » din Balti, la Universitatea « Marc Bloch » din Strasburg, Franta, la Academia de Administrare Publica. Fost primar de Capaclia, fost consilier al presedintelui Voronin, candidat in maestrii ai sportului la lupta libera.
LUNI
M-am trezit pe la ora 4.30. Mereu ma trezesc foarte devreme, cand retraiesc pentru ceva. De data asta ma gindeam la cele doua vize pe care urma sa le obtin, (una de la Ambasada Frantei si alta de la Ambasada Romanie) plus vizele pentru familie. Ceva mai tarziu am avut o intilnire cu cativa cunoscuti, referitor la unele eventuale afaceri, iar dupa masa eram deja la Ambasada Frantei. Ma gindeam, “ Oare de ce atita umilinta, pentru ca sa poti iesi din tara asta? De ce in centrul Europei, este o divizare intre oameni…, cei care sint liberi si cei care sint inchisi? Care-i diferenta dintre puscarie si Moldova? In puscarie daca vrei sa iesi de acolo trebuie sa prezinti tot felul de justificative si daca te porti frumos cu conducerea penitenciarului, ai sanse sa iesi…., asa m-am simtit umilit, dar…. “c’est la vie” alta iesire pina cand nu avem. Dupa ce am obtinut viza de Franta, impreuna cu toata familia, fuga la Consulatul Romaniei, sa-mi ridic viza, ca sa pot merge la un seminar in Iasi (la poarta Consulatului potop de oameni ). Spre chindii deja obtinusem si viza de Romania, asa ca seara am adormit bustean.
MARTI
La ora 5.40 m-a trezit desteptatorul si am inceput pregatirile pentru plecarea la Iasi. De fapt totul era gata de cu seara, dar ma rog…barbierit, cafea, etc. La ora 7.40 deja eram in vama Leuseni. Am ajuns cu o masina de ocazie ( de data asta era vorba de o delegatie, asa ca n-am urcat la volanul automobilului personal). Delegatia era la Iasi de luni, dar eu, din cauza vizelor am intirziat, asa ca a trebuit sa recuperez din timp. Colegii erau la o statie de pompare a apei, asa ca i-am asteptat cu rabdare. La pranz ne-am intilnit la restaurantul “Bolta rece”, un restaurant cu renume in Iasi, acolo deseori intra Eminescu, Creanga si alti oameni ilustri ai epocii. Dupa masa, ne-am urcat cu totii in autocar si am luat drumul spre Constanta, la o alta statie de pompare si canalizare, unde trebuia sa avem inca doua zile de seminar. Seara, am ajuns la Constanta, ne-am cazat intr-un hotel foarte bun pe malul marii, dar marea inca nu o vazusem, era intuneric. Am adormit trunchi.
MIERCURI
M-am trezit singur pe la ora 6 dimineata, fiind curios sa vad totusi unde am fost cazat? Cand am dat draperia la o parte, am vazut o priveliste nemaipomenita, litoralul cu nisip si unii oameni care deja forfoteau pe acolo, largul marii, cu pescarusi si corabii in departare! O imagine splendida! Savurand placerea cateva minute, am iesit afara si m-am plimbat pe faleza pina la ora 7.30, ora la care urma micul dejun. Dupa micul dejun, am plecat cu totii la seminar la RAJA Constanta ( Regia Autonoma Judeteana de Apa). Aici am ramas profund impresionat de curatenia care era pe teritoriul RAJA si care e grija si atitudinea oamenilor fata de apa si canalizare. Am cunoscut multe persoane interesante atit din cadrul grupului din Moldova, cat si celuia din Romania si BERD. Dupa masa am vizitat iarasi niste statii de pompare, epurare si de canalizare a orasului Constanta. Totul este la cel mai inalt nivel de functionare si foarte modern. Ma luase la un moment dat o invidie ( alba desigur). Cum de vecinii nostri au reusit in performanta, chiar daca am iesit din acelasi sistem comunist cam odata. Pacat ca noi, pe celalat mal al Prutului, sintem…, unde sintem! Seara am avut o cina de adio . Un restaurant dragut,pe malul marii si cu discutii interminabile: la noi e asa…, iar la voi e altfel…. Oricum, ne-am inteles de minune si, deja incepeam sa gindesc politic, de ce oamenii de rind se inteleg atit de bine, iar cei de sus, asa cum le vine lor prin cap, ori cum le este dictat de catre altii? Am adormit seara la hotel indata ajuns, era deja trecut de ora 12 noaptea.
JOI
Un timp foarte urit, ploua, marea e plina de valuri si oamenii lipseau de pe plaja. Oricum, am iesit un pic pe ploaie afara si am savurat inca odata aerul de mare. Particip la seminar. Doua ore de discutie si dupa asta, ne-am luat ramas bun in jurul unei mese de adio la prinz. Le-am multumit gazdelor pentru aceasta receptie extraordinara si ne-am urcat in autocarul cu directia Chisinau. Drumul spre casa tot timpul e mai scurt, asa mi-a parut mie. Seara deja lasasem in spate doua vame si eram acasa. O ciocolata cumparata in graba fetitei mele si un zimbet cunoscut, m-au intilnit in prag. Era casa si familia mea! Stirea zilei, totusi ramane a fi semnarea decretului lui Mihai Ghimpu prin care data de 28 iunie devine Ziua Ocupaţiei Sovietice şi disensiunile din sanul Alianţei pentru Integrare Europeana. Am o parere buna despre acest decret, numai ca nu as vrea ca acest lucru sa fie marul discordiei in coalitia liberal-democrata.
VINERI
M-am trezit mai tirziu, pe la ora 8 dimineata si am inceput activitatea prin a-mi verifica posta electronica. Aflu ca deputatii comuniștii au decis să participe la ședința plenară a Parlamentului, de luni, 28 iunie, “exclusiv, pentru a apăra dreptul majorităţii societăţii moldoveneşti asupra istoriei, asupra memoriei, asupra demnităţii personale“. Declarația a fost făcută chiar de președintele PCRM, Vladimir Voronin. Si toata presa numai despre asta ne informeaza. Cata imagine gratuita pentru acest PCRM care e dator sa fie present la sedintele plenare ale Parlamentului.
Dar ceea ce m-a impresionat pe mine stirea ca Obama l-a dus pe Medvedev la fast-foodul lui preferat. Concluzia mea – oamenii puternici nu se ascund de ochii lumii. Si revin la ale mele. Ma pregatesc pentru balul de absolvire a fetitei mele. A terminat liceul, are BAC-ul dat, asa ca ma trezesc la ora 5 dimineata, daca n-ati uitat, eu ma trezesc dimineata tare doar atunci cand retraiesc pentru ceva.
