Europa Liberă: Credeţi că este pregătită clasa politică, în general, să asimileze, să reacţioneze, să dea soluţii? Cât de apte sunt formaţiunile să conştientizeze măcar aceste probleme?
Valeriu Prohniţchi: „E o întrebare la care e greu să răspunzi frontal, sunt pregătite sau nu sunt pregătite. Unele aparent au nişte mesaje, încearcă să le promoveze atunci când este cazul, dar, spre regret, majoritatea cred că n-au nici un fel de mesaj bazat pe expertiză, ci mai mult mesaje bazate pe aşteptările populiste ale societăţii, pe aşteptările parohiale, dacă putem spune aşa. Partidele, de cele mai dese ori, spun oamenilor ce le vor da, dacă vor fi votaţi. Şi atunci, când partidele sunt puse în situaţii mai dificile, de a discuta probleme existenţiale pentru ţară, ele au probleme în asemenea discuţii. De cele mai dese ori, din păcate, nu au o viziune pe termen lung.”
Europa Liberă: Se crează impresia că partidele, în general, aleg problemele pe care le cred mai lesne de rezolvat, sau care le aduc dividende imediate. Este corectă această impresie?
Valeriu Prohniţchi: „Este corectă şi încă un lucru demn de remarcat este faptul, că de multe ori partidele politice, deşi profesează un alt mesaj înainte de alegeri, atunci când vin la putere, de multe ori, în virtutea unor circumstanţe obiective, sunt nevoite să-şi schimbe total mesajul, platforma. Observ partide comuniste, care nici pe departe nu promovează idei comuniste. Sau observăm partide liberale, care pe alocuri sunt tentate să vină cu măsuri mai degrabă dirijiste, decât măsuri liberale.”
Europa Liberă: De aici rezultă concluzia inevitabilă că avem o clasă politică neserioasă.
Valeriu Prohniţchi: „Clasa politică în esenţă reflectă societatea, în ansamblu. Care, din păcate, nu este foarte educată, foarte luminată, ca să folosesc acest cuvânt. O societate, care este încă la treapta inferioară a Piramidei lu Maslow. Oamenii încă sunt frământaţi de necazurile şi de nevoile zilei de azi şi nu prea se gândesc pe termen lung. Apropo, din această cauză avem şi consecinţe atât de dezastruoase ale inundaţiilor. Este mult mai uşor să învinuieşti Guvernul pentru faptul că n-a făcut nimic şi este foarte greu să-ţi asiguri proprietăţile sau casa, cumva să minimalizezi costurile unor asemenea evenimente, care nu se produc, totuşi, o dată într-o mie de ani în Republica Moldova. Observăm destul de des inundaţii, mai ales că e vorba de localităţi, care cam o dată la 20 de ani sunt afectate de inundaţii majore.”
Europa Liberă: Iar Guvernul care spune că o să vă construim alte case în loc, nu încurajează cumva această atitudine?
Valeriu Prohniţchi: „Evident că o încurajează. Bun, Guvernul acum nu poate, în virtutea unor considerente morale, nu poate să învinuiască oamenii de faptul...”
Europa Liberă: Doar morale, sau preelectorale?
Valeriu Prohniţchi: „Şi preelectorale, evident. Dar haideţi să ne uităm la partea bună a lucrurilor. Deci, din punct de vedere moral, nu este bine să-i spui unui om, care şi aşa este necăjit, şi chinuit, şi fără casă, să-i spui, că tu eşti vinovat că nu ţi-ai construit casa în locul porivit, că nu ţi-ai asigurat avearea, ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Nu, dar puteai să-i spui, de exemplu, acestui om că vezi, altă dată ar fi bine să ai asigurare.
Valeriu Prohniţchi: „Iată, această parte a mesajului nu am văzut-o în ultimele câteva zile în comunicările partidelor politice. În plus, observăm o înclinaţie din partea Guvernului de a dirija manual toate aceste situaţii. De a pilota economia, de-a gestiona incendiile, de a gestiona situaţiile cu calamităţile naturale ş.a.m.d. Ceea ce, în ultimă instanţă, demonstrează că instituţiile specializate, instituţiile competente în această ţară nu prea funcţionează.”
Europa Liberă: Adică acum la locul calamităţilor ar trebui să existe un Şoigu, ca să apelăm la o metaforă cunoscută.
Valeriu Prohniţchi: „Şi care ar fi o comparaţie foarte bună, de fapt. Şi foarte relevantă, pentru că Moldova este o ţară foarte vulnerabilă. Doar în ultimele două decenii cred, că am avut vreo 15 sau vreo 16 asemenea evenimente extreme. De mult era cazul să punem la punct un serviciu de stări excepţionale foarte bine dezvoltat, pentru că ceea ce avem azi, din păcate, nu este suficient pentru a gestiona asemenea situaţii. Bun, situaţia chiar este extremă. Observăm că nici ţările vecine nu pot să se descurce în mod obişnuit cu inundaţiile. Dar cred că Moldova este, totuşi, la treapta inferioară a gradului de pregătire de a înfrunta asemenea evenimente, care, spun încă o dată, probabil vor deveni permanente pentru viitorul apropiat.”
Europa Liberă: Revenind la lista de probleme, cu care se confruntă Republica Moldova. Care credeţi, că sunt mai pe potriva potenţialului clasei politice?
Valeriu Prohniţchi: „În Raportul de stare a ţării, care a fost lansat primăvara aceasta, noi am identificat cinci capitole mari, la care Moldova are probleme. Şi am încercat în fiecare capitol să punctăm cele mai evidente vulnerabilităţi. În domeniul economic ar fi faptul că avem o productivitate foarte mică a muncii şi din aceasta rezultă o suită întreagă de slăbiciuni, cum ar fi sărăcia generală a populaţiei, care apropo este rezultatul productivităţii foarte mici a muncii, cea mai mică din Europa. Infrastructura foarte săracă, în multe localităţi inexistentă. În domeniul politicilor interne şi a democratizării, este problema identitară. Multe partide politice încearcă să vină cu un mesaj bazat pe identitate, ceea ce este eronat într-o societate atât de eterogenă, ca cea moldovenească.
De fapt, trebuie de promovat identitatea civică, cel puţin din punctul meu de vedere. O identitate civică, care s-ar baza pe drepturi, nu pe aspecte culturale, religioase, lingvistice moştenite de la părinţi. Pentru că doar în asemenea circumstanţe societatea, într-adevăr, poate să fie mai coezivă şi oamenii, indiferent de etnie, s-ar mândri cu faptul, că sunt cetăţeni ai unei ţări, Guvernul căreia îi pasă de aceşti cetăţeni. Este o problemă foarte serioasă cu reforma în justiţie şi cu reforma sistemului de securitate.
Am punctat aceste două probleme ca fiind existenţiale, dacă doriţi, pentru Republica Moldova şi observăm chiar şi schimbarea Guvernului nu a fost suficientă pentru a reclădi din interior aceste sisteme, care par îngheţate într-un alt sistem de valori. Mai este şi problema cu descentralizarea. Descentralizarea ineficientă a administraţiei publice a dus la faptul că, spre exemplu, autorităţile publice locale nu sunt în stare să gestioneze în mod independent aceste inundaţii şi este necesară intervenţia centralizată a Guvernului până şi la estimarea daunelor. Fără a mai vorbi de gestionarea situaţiei propriu-zise. Din păcate, partidele nu ştiu cât de pregătite sunt ele să răspundă la asemenea întrebări existenţiale. Pentru a răspunde la aceste întrebări ai nevoie de o viziune pe termen lung. Or, nici un partid din Republica Moldova nu are o viziune pe termen lung: cum vrea să arate această ţară, să zicem în anul 2050.”
Europa Liberă: Pentru că nu e sigur că o să deţină atâta putere.
Valeriu Prohniţchi: „În aceşti termeni judecă oamenii de stat. Politicienii, care se gândesc la câştiguri electorale pe termen scurt, nu gândesc în asemenea termeni. Din păcate, circumstanţele interne ale ţării sunt de aşa natură că într-adevăr majoritatea politicienilor au un orizont foarte scurt de gândire. Dar inevitabil această ţară are nevoie şi de alt tip de politicieni.”
Europa Liberă: Sunt nevoit atunci să vă întreb, dacă nu cumva greşiţi Dumneavoastră, atunci când cu o asemenea listă complexă mergeţi la partide să căutaţi soluţii şi nu în altă parte.
Valeriu Prohniţchi: „Rolul nostru, al experţilor, este să identificăm problemele şi să propunem soluţii. Şi în acest Raport de stare a ţării am propus şi soluţii. Noi, de fapt, vrem să discutăm părerea partidelor despre soluţiile pe care noi le propunem. Pentru că o bună parte din aceste soluţii sunt costisitoare din punct de vedere politic. Dar nu poţi să hrăneşti oamenii la infinit cu promisiuni populiste şi să nu rezolvi problemele fundamentale ale ţării, în acelaşi timp. Şi nu este nici pe departe greşit să vii cu asemenea probleme fundamentale, să vii şi cu soluţii şi să încerci să dezbaţi aceste soluţii.”
Europa Liberă: Dar s-ar putea să fie greşită miza, când căutaţi propulsarea acestor soluţii în mediul partidelor.
Valeriu Prohniţchi: „Păi, da partidele sunt cele care fac legătura dintre cetăţean şi guvern. Ele ori ajung la putere, ori pleacă de la putere, dacă nu sunt în stare să rezolve aceste probleme.”
Europa Liberă: Adică, la fel ca şi democraţia – nu este perfectă...
Valeriu Prohniţchi: „...dar nu avem nimic mai bun.”
