Caniculă și la secția de chirurgie vasculară

Astazi la Chisinau, temperatura a urcat la 36 de grade iar prognoza pentru zilele urmatoare anunţă temperaturi pînă la 40 de grade. Miine sunt anunţate 37 de grade Celsius. Autorităţile sanitare au anunţat măsurile de protecţie pe care oamenii ar trebui să le ia, astfel încît sa fie evitate accidentele. Persoanele în virstă şi cardiacii sunt sfătuiţi să evite să iasă din casă mai ales la orele prînzului şi trebuie evitate şi expunerile la soare.

Recent ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu îi sfătuia pe bolnavii care aşteaptă să fie operaţi şi nu sunt în stare de urgenţă să evite spitalizarea şi operaţiile în aceste condiţii şi să aştepte să se mai răcorească vremea, pentru că în spitalele din Chişinău, chiar dacă blocurile operatorii sunt dotate cu aer condiţionat, nu acelaşi lucru se poate spune despre saloane.

În secţia de chirurgie vasculară a spitalului republican am întîlnit oameni de toate vîrstele. Cei mai mulţi dintre ei erau după operaţie. Ştefan Căldărari din Cimişlia împarte salonul cu încă 5 pacienţi. Toţi mi-au spus că prima jumătate a zilei e cea mai sufocantă pentru că soarele dă chiar în geam. Asta cu tot cu jaluzele.

Europa Liberă: „Cîte grade sînt în încăpere acum?”

Ştefan Căldărari: „Cred că în încăpere sînt peste 40 de grade. E cald. Groaznic. Ne răcorim cu ce avem. Cu un ventilator. Sau mai ieşim afară. Cu apă. Cînd dormim, cînd nu dormim. Mai ieşim afară la aer.”

Europa Liberă: „Era o chestie de urgenţă să veniţi acum la spital?”

Ştefan Căldărari: „Numaidecît. Nu era o altă ieşire din situaţie. Pur şi simplu operaţia era urgentă”.

Moş Gherasim, vecinul de pat al interlocutorului meu, care tocmai intrase în salon, a fost curios să audă despre ce vorbim.

Moş Gherasim: „Eu iaca de durere nu pot şedea locului. Ies şi mă primblu pe calidor că mă doare dejetu ista. ”

Europa Liberă: „Sînteţi de o săptămînă aici?”

Moş Gherasim: „Da. Da. Ieri mi-au făcut operaţie la chicioru ista. Şi văd că-i mai bine decît era. Merjem înspre bine, înspre comunism. Hi, hi, hi”.

Europa Liberă: „Cum suportaţi căldura în zilele astea?”

Moş Gherasim: „Căldurile-s pre mari. Mai mult lăsăm uşile deschise că ne înnăduşim de căldură. Dacă se ridică pînă la 40 de grade, cine poate sî răbde? Dar ce să-i faci? Aşa-i viaţa! N-avem încotro. Trebuie să răbdăm. Dacă aş fi acasă, mă pun la umbră unde vreu eu. Da aişia îi bolniţă.”

În salonul de alături, mi-a furat privirea un miniventilator de care nu mai văzusem. Culmea e că aparţinea unui instalator de climatizoare din Chişinău, care se numeşte Iurie Chirilov:

Europa Liberă: „Vă ajută?”

Iurie Chirilov: „Ei, cum să spun? Aerul cald îl suflă dintr-o parte-n alta. Sperăm că o să ne ajute, dar nu prea... E greu ca la toţi. Ce să-i faci? Răbdăm olecuţică. Ne ajută frigiderul care lucrează ca tractorul, dar lucrează. Mai bine ar fi fost să fie un condiţioner oarecare. Pe tot etajul, nu în fiecare palată. Ar trebui să se mai gîndească oleacă.”

Europa Liberă: „Dar v-aţi fi dus la o clinică privată unde să aveţi condiţii şi climatizor?”

Chirilov: „Da, liber. Dar cu se să plătim? Cu salariul nostru nu prea poţi. Noi şi aşa sîntem bucuroşi că avem aşa ceva. Da cu clinica privată e imposibil pur şi simplu”.

Femeile din aceeaşi secţie s-au dovedit a fi şi mai puţin pretenţioase.

- „Ne dăm cu situaţia. Noi sîntem mulţumiţi că ne lecuiesc la soveste şi cu efect bun. ”

- „Sîntem din sat şi sîntem învăţaţi cu căldura şi cu aerul aşa cum este. Aşa că nu cerem să hie aşa condiţii lux”.

I-am întrebat pe interlocutorii mei ce condiţii minime totuşi şi-ar dori să aibă un spital de stat ca cetăţeanul care plăteşte asigurare medicală să simtă că aceşti bani îi sînt de folos.

Iurie Chirilov: „Nu-mi ajung degete cît aş vrea să spun. ”

Europa Liberă: „Dar tot am vrea să fie ca în Europa, să avem spitale dotate…”

Chirilov: „Păi, la asta poate o să ajungem şi noi peste 100-200 de ani. ”

Europa Liberă: „Cam mult e 200 de ani…”

Chirilov: „E mult dar eu socotesc că e normal. Noi ne ducem în sus, nu în jos. Asta de-amu e bine”.