După ce a urmărit timp de o lună cum instituţiile media din Moldova respectă drepturile copiilor, Asociaţia Presei Independente se arată îngrijorată că ziariştii moldoveni, pentru a face senzaţie şi a-şi spori vînzările şi ratingul, se folosesc de imaginea copilului. Este concluzia primului raport pe aşa temă prezentat de API.
La începutul lunii august mai multe instituţii media au relatat despre un copil de un an şi jumătate din Orhei, care a fost bătut de tatăl său vitreg şi a ajuns în spital. Mama copilului de 23 de ani şi tatăl său adoptiv erau ciobani în sat, şi, potrivit vecinilor, copilul deseori era agresat fizic. Asemenea subiecte „fierbinţi”, cum sînt numite de ziarişti, ajung deseori pe prima pagină a publicaţiilor scrise sau deschid jurnalele de ştiri ale televiziunilor. Nu ar exista vreo problemă în asta, spun cei care au făcut monitorizarea, dacă instituţiile media din Moldova ar respecta drepturile acestor copii ajunşi într-o situaţie limită sau jenantă.
Raportul prezentat de API arată că de cele mai multe ori, în cazul televiziunilor, se insistă pe imagini de prim-plan şocante. Ceea ce însă raportorii scot în evidenţă ca pe o încălcare şi mai gravă este că presa divulgă numele copilului şi al localităţii în care acesta locuieşte, iar posturile tv arată chipul copilului. Autorii raportului remarcă şi avalanşa de titluri folosite de ziarişti care au menirea să şocheze şi să atragă cititorul.
Cum s-a ajuns aici? Petru Macovei, directorul executiv al API crede că de vină e concurenţa tot mai strînsă de pe piaţa media moldovenească.
Petru Macovei: „Intuim că editorii de ştiri sînt cei care sugerează reporterilor să selecteze anume aceste materiale. Cel mai grav este că aceste materiale au urmărit doar senzaţionalul şi au fost tratate superficial.”
Petru Macovei adaugă că fără o analiză complexă a fenomenului, presa ar promova indirect nedreptatea socială şi agresivitatea. Ceea ce le impută autorul raportului jurnaliştilor moldoveni e că aceştia uită despre responsabilitatea socială a presei. Ziariştii din R. Moldova încă nu s-au învăţat să separe faptele de opinie, nu respectă principiul obligativităţii celor două surse şi folosesc în continuare termeni discriminatorii, concluzionează raportorii.
De anul trecut în Moldova funcţionează un mecanism de mediere a conflictelor dintre consumatorii de presă şi instituţiile media. Deocamdată în adresa acestui mediator, un consiliu de presă de fapt, a parvenit doar o singură plîngere în care a fost vizat un post tv. Ziariştii care au monitorizat cum respectă drepturile copilului colegii lor spun însă că se aşteaptă la creşterea numărului reclamaţiilor de acest gen. Pentru că nu există o reglementare care să prevadă sancţiuni pentru neacoperirea feţei sau pronunţarea numelui, consiliul poate cere instituţiei doar să scoată materialul de pe post sau de pe site. Ong-urile de profil însă pledează pentru alte mecanisme care ar reglementa respectarea drepturilor copilului, mai potrivite, la părerea lor, decît limitările legislative.
Petru Macovei: „Important este ca noi jurnaliştii înşine să învăţăm să lucrăm corect. Rapoartele nu urmăresc neapărat pedepsirea cuiva. Rapoartele urmăresc să înţelegem cît de important este, cît de mare este datoria noastră în faţa acelor persoane despre care noi credem că ne-am făcut datoria, am scris un reportaj şi am mers mai departe. Oamenii aceştia, copiii aceştia însă rămîn în localităţile lor, ei au de trăit o viaţă, iar noi putem prin munca noastră, mai ales dacă au fost abuzaţi, putem să-i facem să sufere şi mai mult.”
Raportul prezentat azi de API a avut ca subiecţi 16 instituţii media din R. Moldova, ziare, reviste, agenţii de presă şi portaluri informaţionale pe care le monitorizează. Pînă la sfîrşitul anului API urmează să raporteze lunar despre cum aceste instituţii respectă drepturile copilului şi respectiv codul deontologic al jurnalistului.
