Linkuri accesibilitate

Pentru cine bat clopotele (Kremlinului)?


Petru Bogatu, Bogdan Țîrdea, Cornel Ciurea în studioul Europei Libere
Petru Bogatu, Bogdan Țîrdea, Cornel Ciurea în studioul Europei Libere

Un dialog condus de Vasile Botnaru cu experții Petru Bogatu, Bogdan Ţîrdea şi Cornel Ciurea.


Deşi mai avem o săptămână până la referendumul depanator, cum îl declară organizatorii, toate argumentele pro şi contra au fost deja sonorizate. Iar toţi potenţialii beneficiari ai succesului, sau ai eşecului s-au developat cu lux de amănunte. Prin urmare, avem tot dreptul să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne întrebăm: oare cine este favoritul Moscovei în eventuala cursă prezidenţială şi cui îi va sufla în pânze Occidentul? La această întrebare vor răspunde invitaţii mei de astăzi.

In Studioul de la Chişinău al Europei Libere se află editorialistul de la trustul de presă „Jurnal”, Petru Bogatu, politologul Bogdan Ţîrdea, şi expertul de la IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea. De la ei vreau să aflu cine ar putea fi favoritul Moscovei, dar şi al Occidentului în probabila cursă prezidenţială din Moldova.

Cu ceva timp în urmă, Petru Bogatu scria, că premierul Vlad Filat a încercat să fie în graţiile Moscovei, dar a eşuat. Acum cine i-a luat locul, domnul Bogatu?

Petru Bogatu
Petru Bogatu
: „Cred că nu i-a luat nimeni locul. Moscova mizează pe Marian Lupu, ca şi odinioară. Vlad Filat, într-adevăr, a încercat să intre în graţiile Moscovei, pentru că liderul liberal-democrat încearcă să se plaseze temeinic în centrul segmentului electoral şi să-şi extindă bazinul electoral cît mai mult. Din acest punct de vedere, strategia lui, probabil, că era rezonabilă. El a încercat să nu fie obstrucţionat dinspre Răsărit şi, probabil, că a sperat, că aşa se va întâmpla. Au apărut, dacă ţineţi minte, şi mai multe semnale în presa rusă, cu precădere, că şi el şi Lupu ar fi candidaţii Kremlinului. Nu cred, că a fost aşa.

Probabil, că ruşii s-au jucat cu Filat, încercând să-l determine să nu ia parte la alegerile prezidenţiale. Să nu candideze, ca astfel să-i netezească drumul spre Preşedinţie lui Marian Lupu. Anume astfel putem interpreta şi reacţia extrem de nervoasă a liderului democrat recent, când l-a acuzat pe premier, că l-ar fi trădat. Lupu a făcut asta, pentru că s-a confirmat, în fond, ceea ce se ştia. Dar, probabil, că şi democraţii, şi cei care-i sprijină din afară, sperau totuşi, că Filat nu va lua parte la scrutinul prezidenţial. Iată, că acum lucrurile nu stau aşa şi Moscova ostentativ i-a întors spatele lui Vlad Filat. Rezumând, sublinez deci: Moscova nu l-a sprijinit niciodată, dar a încercat să se pună bine, poate, pe lângă el, să-i facă cu ochiul, ca undeva să-l convingă să nu participe la alegerile prezidenţiale.”

Europa Liberă: Domnul Ţîrdea?

Bogdan Ţîrdea: „Până nu demult candidatul, într-un fel sau altul, care-l sprijinea direct sau indirect Moscova, se pare, să fi fost Marian Lupu. Fiindcă semnalul foarte clar a fost dat încă la summitul din octombrie, summitul CSI din 8-9 octombrie, când un simplu deputat se întâlneşte...”

Europa Liberă: Sau preşedinte de partid.

Bogdan Ţîrdea: „Preşedinte de partid, simplu deputat, ceea ce e până la urmă tot acolo, după mine... Se întâlneşte la summitul CSI, practic încălcând procedura summitului şi ritualul acestui înalt for, se întâlneşte cu preşedintele Rusiei, Medvedev. Şi această întîlnire este transmisă la ORT, vă daţi seama. Plus, întâlnirea lui Marian Lupu cu Putin, fie şi lapidară, fie şi într-un context neformal, tot dădea suficiente motive să considerăm, că Marian Lupu este unul din favoriţii Moscovei.
Bogdan Țîrdea


A doua opţiune ar fi fost PCRM-ul, ca structură parlamentară, din considerentul că Moscova îşi dădea foarte bine seama, că PCRM-ul la moment nu are candidaţii necesari pentru a câştiga victoria prezidenţială. Cu atât mai mult, că generaţia prezidenţială, am în vedere Lupu, Tarlev şi Ţurcan, au părăsit partidul. Şi o a treia opţiune, sunt tentat totuşi de a crede, că era PLDM-ul şi Vlad Filat.”

Europa Liberă: Domnul Bogatu găseşte indicii contrarii.


Bogdan Ţîrdea: „Indicii au fost că, totuşi, Filat s-a întâlnit cu Putin. În primul rând. În al doilea rând, Filat a fost acela, care a soluţionat criza vinurilor, dacă eu nu greşesc, apărută în ianuarie, iniţial. În ianuarie-februarie Filat, deci, printr-un sunet din Washington, a soluţionat această problemă.”

Europa Liberă: Temporar.

Bogdan Ţîrdea: „Temporar, da, temporar. Dar, vedeţi Dumneavoastră, Voronin nici temporar, de exemplu, n-o putea soluţiona, din 2006 până în 2008. Or, aici un lider de dreapta, dintr-o Alianţă de dreapta soluţionează într-un format atât de rapid. Apar anumite întrebări. Toate acestea m-au făcut pe mine să cred, că totuşi există o anumită, hai să spunem aşa, atitudine neutrală cel puţin faţă de Filat.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, Dumneavoastră ce indicii căutaţi ca să vedeţi, pe cine ar putea sprijini Kremlinul?

Cornel Ciurea
: „Sigur, opţiunile nu sunt multe. Cele trei principale au fost deja expuse. Cred, că Marian Lupu este, sigur, favoritul în această cursă, dacă putem spune aşa. Din cauza prestaţiei, şanselor, ratingului, dar şi poziţionării partidului. Sigur, marea discuţie ţine de Filat. În ce măsură Filat s-a apropiat de Rusia? Au fost indici, cu adevărat, care arătau un interes al lui Filat pentru Rusia. Dar în ultimul timp, cred, sunt suficiente indicii pentru a arăta, că el are o altă opţiune. Şi faptul, că Rusia ne bombardează în ultimul timp atât de perseverent cu sancţiuni economice ar fi un indice în plus în acest sens.

Cornel Ciurea
Pe de altă parte, aş vrea să subliniez faptul, că susţinerea Rusiei acordată pentru Marian Lupu, nu înseamnă că PD-ul, eventual, ar fi un partid pro-rus. Recent am văzut un material al Stratfor-ului, semnat de Rodionov, dacă nu mă înşel, unde s-a formulat foarte interesantă ideea că partidele pro europene din Republica Moldova sunt curtate astăzi de către Moscova şi se făcea o referinţă în mod expres la Partidul Democrat şi Marian Lupu. Deci, în condiţiile unei vulnerabilităţi sporite ale Alianţei, Moscova reuşeşte să stabilească nişte punţi de corespondenţă cu Partidul Democrat, în condiţia în care Partidul Democrat continuă să aibă o identitate pro europeană.”

Europa Liberă: Evident, că sfătuitorii de la Kremlin, atunci când determină cumva simpatiile factorilor decidenţi, se uită nu doar la vârfurile de lance. Se uită la profitul de lungă durată, pe care l-ar putea aduce o formaţiune. Şi atunci, de ce ar fi trebuit să sprijine, de exemplu, în continuare comuniştii? Sau democraţii, care, aşa cum spune domnul Ciurea, nu sunt pro-ruşi evidenţi? Domnul Bogatu?

Petru Bogatu: „Fără doar şi poate, că miza adevărată şi sinceră a Kremlinului este Partidul Comuniştilor, dar PCRM în actualele condiţii are nişte limite. Este în scădere de formă, este evident, asta după înfrângerea în alegeri. În plus are şi alte handicapuri – nu are un candidat deocamdată cu priză pentru alegerile prezidenţiale şi nici nu se întrezăreşte deocamdată unul care, într-adevăr, ar putea să învingă.

O serie de gafe monumentale făcute de-a lungul ultimelor luni, în special contestarea referendumului, le aduce enorme prejudicii de imagine partidului. Potrivit unor speculaţii, care se fac la Moscova, de exemplu, Narîşkin a încercat să-l convingă în timpul întrevederii, pe care a avut-o cu Voronin, să renunţe la această atitudine faţă de referendum. Dar vorbind în fond de miza ruşilor pe comunişti, sau pe Lupu, sau pe Filat, trebuie de spus un lucru foarte important. Sigur că ei nu mizează pe dreapta, pe stânga. Aici e o replică pentru domnul Ţîrdea, pentru liberali-democraţi, liberali sau comunişti. Pe ruşi îi interesează, în fond, poziţia Chişinăului faţă de Moscova pe termen scurt şi lung. Atitudinea faţă de NATO, Uniunea Europeană, integrarea europeană ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Adică, mama purtătoare a embrionului pro-rusesc.

Petru Bogatu: „Evident. În ciuda resetării relaţiilor Occidentului cu Moscova, rivalităţile rămân şi ultimele atitudini, care le ia Occidentul, mă refer şi la Hillary Clinton, la Angela Merkel, dovedesc că Occidentul nu este în măsură să cedeze chiar tot. Este un aliniament, o poziţie, pe care ei nu pot s-o cedeze. De exemplu, sferele de influenţă, pretenţia ruşilor de a avea sfere de influenţe. Dar revenind, din acest punct de vedere, comuniştii sunt mai buni pentru Moscova, dar judecând rezonabil, Rusia înţelege, că trebuie să mizeze în alegerile prezidenţiale pe Lupu. În fond, obiectivul lor este o coaliţie de centru-stânga. Tocmai deaceea este Lupu. Să explic de ce este această miză: o coaliţie de centru-stânga, care poate fi formată, dacă vorbim de partidele funcţionale, cu anumită pondere în Parlament şi în societate, de PD şi PCRM. Tocmai deaceea ar fi un model ideal alianţa PD, PCRM. În anumite condiţii, repet, în anumite condiţii.”

Europa Liberă: Ce fel de condiţii? Plecarea lui Voronin?
Petru Bogatu, Bogdan Țîrdea, Cornel Ciurea


Petru Bogatu: „Una din aceste condiţii este retragerea lui Voronin şi Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă asta în repetate rânduri. A doua condiţie ar fi intrarea în alegerile parlamentare în bloc. Pentru că PD niciodată nu va accepta să fie partenerul mai mic al comuniştilor. Şi anume aceste lucruri încearcă Moscova să le tranşeze în cadrul întâlnirilor, pe care le-au avut şi cu comuniştii şi cu Marian Lupu. Deocamdată, pare-se, că s-a eşuat. Pentru că, cel puţin după ultima întrevedere Voronin-Narîşkin, comuniştii ca la comandă l-au atacat.”

Europa Liberă: Domnule Ţîrdea, credeţi în asta? A unui bloc de stânga năşit de ruşi?

Bogdan Ţîrdea: „Nu cred, că ar trezi interesul Moscovei şi pot să vă spun de ce. Fiindcă, în primul rând, Moscova şi-ar fi dorit coagularea în jurul PCRM-ului a unui bloc de stânga din partidele astea, care sunt mai mici. Avându-se în vedere Partidul Social-Democrat, „Ravnopravie”, altele, pentru a nu dispersa acel electorat de stânga.

Problema cu Partidul Democrat este una cu mult mai complicată. Dacă ne uităm la structura electorală a Partidului Democrat, deşi el se pretinde a fi de centru-stânga şi după ideile enunţate este de centru-stânga, structura electoratului este una împărtăşită cu a AMN-ului şi PLDM-ului. Adică este de dreapta, format din mulţi intelectuali, din mica burghezie, sau hai să spunem mai modern, clasa de mijloc.

Din perspectiva aceasta un bloc PCRM-PDM ar duce la dispersarea undeva a opt procente din electorat şi PD-ul rămâne cu trei-patru procente. Nu cred, că la Moscova asemenea lucruri nu sunt înţelese şi nu cred, că nu înţelege nici Marian Lupu şi nici Voronin, şi nici ceilalţi. Asta e o teză. A doua teză: cu adevărat, Moscova după acele virajuri, făcute de PCRM în 2004, cu planul Kozak, pe urmă cu poziţia aceasta, cu planul de acţiuni Moldova-NATO, EPAPO aşa-zisul şi Moldova-UE, Moscova a înţeles, că un partid comunist foarte puternic poate deveni incontrolabil şi poate deveni chiar un pericol pentru interesele geopolitice ale Rusiei.

Din aceste considerente, practic un an de zile s-a lucrat la o, dacă nu slăbire, cel puţin Moscova a neglijat totalmente PCRM. Şi nu i-a dat suficientă susţinere, resurse, transfer de autoritate şi imagine pentru a întări PCRM-ul. Aş presupune chiar, că Moscova a stat şi a privit într-un fel nepăsătoare la situaţia, care se întâmplă cu PCRM. Şi Moscova şi Occidentul au trecut la tehnologia segmentării pieţei politice, formării unor coaliţii din partide controlabile. Or, un singur partid, cât de puternic n-ar fi, dar el permanent nu este atât de controlabil.”

Europa Liberă: Deci, Moscova a urmărit deriva.

Bogdan Ţîrdea: „Da. Deaceea întâlnirea aceasta a lui Voronin cu Narîşkin şi cu Karasin, viceministrul de Externe, a fost un semnal foarte clar, că are loc o revizuire a paradigmei Moscovei faţă de PCRM şi faţă de Republica Moldova, în general. PCRM-ul a avansat în ochii Moscovei şi cred, că va deveni, dacă nu calul de bătaie, dar un partid cu o susţinere mai mare din partea Moscovei. Putin se vede, că totuşi a preferat să uite de anumite obide, de anumit afront adus cândva şi a pus interesul naţional statal mai presus. E clar totuşi, că acum PCRM-ul se află într-o derută. Au loc luptele interne în cadrul partidului, au loc luptele între diferite grupuri de interese pentru un candidat sau altul. Chiar dacă s-a spus la Moscova, că posibil Zinaida Greceanîi să fie un eventual candidat, eu abia pe 20 am văzut prima apariţie a doamnei Greceanîi la NIT, cu o poziţie vizând referendumul. Până acum, un an de zile practic dispăruse.”

Europa Liberă: Domnul Ciurea? Părerea Dumneavoastră despre şansele unei coaliţii centru-stânga?


Corneliu Ciurea: „Şansele există şi jocurile nu sunt deloc făcute. Sigur, PD-ul, prin unii lideri ai săi, totuşi subliniază importanţa Alianţei şi şi-au manifestat dorinţa de a continua în acelaşi format. Sigur condiţionând.”

Europa Liberă: Care alianţă?

Corneliu Ciurea: „Alianţa pentru Integrare Europeană. Cred că în continuare pentru PD prima opţiune este Alianţa pentru Integrare Europeană. Dar de fiecare dată se dă de înţeles, că în cazul în care vor apărea supărări insurmontabile, în cazul în care tensiunile vor atinge un punct de fierbere, există posibilitatea schimbării preferinţelor politice. Şi asta poate fi considerat şi ca un anumit instrument, unii vor spune chiar şantaj, pentru partidele din interiorul Alianţei. Şi un argument în plus pentru Marian Lupu, ca un candidat unic pentru alegerile prezidenţiale. Deci, PD-ul, chiar dacă am vorbit de nenumărate ori că se află într-o condiţie dezavantajoasă în raport cu alte partide ale Alianţei, acum cred, că începe să-şi regăsească cadenţa şi are în panoplie o serie de argumente, pe care poate să le utilizeze, pentru a obţine o poziţie cât mai bună în ajun de alegeri.”

Petru Bogatu: „Sunt de acord cu domnul Ciurea. Am avut chiar ocazia să discut cu unii fruntaşi ai Partidului Democrat, după vizita lui Lupu la Moscova şi după vizita lui Voronin. Şi vreau să spun, că tulburarea în vârfurile PD este foarte accentuată. Vârfurile sunt scindate. Acei, care nu sunt de acord cu Marian Lupu şi cu o posibilă coaliţie de centru-stânga, confirmă faptul, că Moscova îşi propune asta.

Acuma în replică domnului Ţîrdea: eu cred, că pe Moscova o interesează foarte puţin soarta Partidului Democrat. Altceva o interesează – Marian Lupu este singurul politician în Republica Moldova, acuma, care poate să extindă enorm electoratul comunist. În cazul unui bloc cu PCRM, blocul ca să zic aşa pro-rus va câştiga enorm. Chiar dacă cu preţul distrugerii Partidului Democrat. Pentru că sunt de acord: Partidul Democrat este în fond un partid mic burghez. Iar în ceea ce priveşte chiar militanţii acestui partid la nivel local, raional, ei sunt chiar de centru-dreapta. Am văzut şi declaraţii recent făcute de unii dintre ei, proeuropene şi chiar proromâneşti. Este aşa o stare de spirit în PD.

Petru Bogatu, Bogdan Țîrdea
Partidul într-adevăr riscă să se desfacă şi Marian Lupu, sunt de acord şi cu această idee, înţelege aceasta. Deşi propunerea pe care i-o face Rusia este extrem de tentantă. Pentru că i-ar oferi lui, în primul rând, posibilitatea să devină preşedinte al Republicii Moldova şi să conducă, evident, o guvernare cu o majoritate confortabilă în Parlament.”

Bogdan Ţârdea: „La Moscova, după câte eu cel puţin ştiam din informaţii, s-a vorbit despre faptul, că Marian Lupu ar putea fi un candidat unic al ambelor partide. Nu e vorba de bloc, un candidat. Deci, PCRM-ul să nu-şi înainteze propria candidatură. Fiindcă e nonsens, încă o dată repet, să faci un bloc şi să distrugi două structuri, într-o situaţie geopolitică foarte-foarte-foarte fină şi incertă pentru Rusia.”

Europa Liberă: Am înţeles.

Petru Bogatu: „E adevărat, eu asta am şi spus. Dar am spus doar, că Lupu nu doreşte să devină partenerul mai mic al comuniştilor şi niciodată nu va accepta, domnule Ţîrdea.”

Europa Liberă: Totuşi, vreau să revin la busola, pe care volens-nolens a aruncat-o domnul Bogatu. Busola cu două poluri. Şi atunci e logic să ne întrebăm, dacă nu cumva avem indicii de cealaltă parte. Dacă Occidentul, prin Cotroceni, de exemplu, sau direct de la Washington, are anumite preferinţe în această campanie, care ia turaţii. Domnule Bogatu, Dumneavoastră ce credeţi?

Petru Bogatu: „Cred că şi asta se vede cu ochiul liber. În fond, această simpatie accentuată şi a Uniunii Europene, dar mai cu seamă a Statelor Unite faţă de Alianţa pentru Integrare Europeană, cred, că spune totul. Şi Chişinăul a beneficiat în ultimele luni de un sprijin şi economic şi politic poate mai mare decât merita. În sensul, că succesele nu au fost atât de evidente, câtă încredere s-a investit în Alianţa pentru Integrare Europeană, fapt care spune foarte mult. Chiar faptul, că reprezentantul Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional au spus, că lucrurile merg atât de bine în Republica Moldova, că autorităţile de la Chişinău pot să majoreze şi salariile, un lucru nemaivăzut, apropos, în Europa în plină criză. În Anglia, în Spania se reduc salariile.”

Bogdan Ţîrdea: „În România.”

Petru Bogatu: „În România nici nu mai vorbim.”

Europa Liberă: Dar Alianţa este eterogenă. Pe cine anume totuşi simpatizează din interiorul Alianţei?

Petru Bogatu: „Cred că este vorba, fără doar şi poate, de primul ministru Vlad Filat. Am remarcat de-a lungul ultimelor luni o afecţiune ostentativă, pe care o arată, de exemplu, ambasadorul Statelor Unite faţă de primul ministru, chiar din momentul deblocării programului Provocările Mileniului şi până acum.”

Europa Liberă: Dar poate o face pe cont propriu?

Petru Bogatu: „Nu cred, că un ambasador al unei astfel de ţări poate juca pe cont propriu. Este, desigur, exclus aşa ceva. Aceste gesturi ostentative sunt coraborate cu asistenţă politică şi economică destul de accentuată. Ca să nu mai vorbesc de presa, care este extrem de favorabilă, presa occidentală. Chiar primului ministru şi liberal- democraţilor. Aduceţi-vă aminte de presa occidentală extrem de intoxicată. Ziare foarte prestigioase din Occident aveau totala convingere, că comuniştii nu pot pierde puterea şi că marea majoritate a populaţiei îi sprijină şi în continuare. Cred că vorba este totuşi de o intoxicare.”

Europa Liberă: Domnul Ţîrdea?

Bogdan Ţîrdea: „Sunt tentat de a crede că favoritul potenţial şi univoc este Vlad Filat. Avem mai multe indice şi avem şi anumite informaţii de la anumite persoane destul de influente, care mi-au spus, că într-un fel sau altul, deja la Washington, la Bruxelles s-a pus miza.”

Europa Liberă: Zarurile sunt aruncate.

Bogdan Ţîrdea: „Da zarurile au fost aruncate. Vlad Filat este candidatul numărul unu şi aici sunt foarte multe argumente. Un rating dinamic, cu vreo 20 de procente aproximativ rating prezidenţial, vreo 20 de procente rating de partid, controlează axa puterii: e primul ministru, a Cancelariei de stat, Ministerul Finanţelor, are bine deschise uşile şi în Occident şi în Orient, într-un fel sau altul. Deci, tânăr, dinamic şi o echipă profesionistă şi foarte agresivă. Foarte agresivă, care a reuşit într-un termen atât de scurt să formeze un partid cartel, un partid-monstru, dacă vreţi. Pentru mine este un semn de mirare. Mă mir de fiecare dată, cum a fost posibil aşa ceva.”

Europa Liberă: Spuneţi asta cu invidie?

Bogdan Ţîrdea: „Într-un fel, da. Deci, eu o spun ca şi compliment. Eu sunt cinic în privinţele astea.”

Europa Liberă: Şi vă stă bine.

Bogdan Ţîrdea: „Da, şi îmi stă bine. Şi mă bucur uneori, când cu atât cinism liderii fac asemenea lucruri. E bine. Pentru un politician e bine.”

Petru Bogatu: „Domnul Ţîrdea, o clipă doar. Lucrul ăsta s-a văzut chiar din primele zile, sau săptămâni de formare a acestui partid. Eu îmi aduc aminte, domnul Ciurea poate confirma, erau confiscate, nu ştiu dacă e potrivit termenul, filiale întregi. Da?”

Corneliu Ciurea
: „Dumneavoastră aţi fost martor, eu am trăit procesul.”

Bogdan Ţîrdea: „PLDM-ul era o vreme chiar un „virus” în sistemul acesta politic moldovenesc. Un virus, care a resetat întreaga matrice.”

Europa Liberă: Vorbiţi în termeni de computer, nu medicali.

Bogdan Ţîrdea: „Da, de computer, normal. În termen de computer, care iată a format, acest virus a format un partid, care îl vedem – este foarte dinamic. Uneori chiar e strigător la cer, unele lucruri. Dar asta e geopolitica. Am în vedere două miliarde 600 de milioane de dolari, faptul că s-a dat Guvernului Filat, este o investiţie.”

Europa Liberă: S-a promis.

Bogdan Ţîrdea: „S-a promis, bine, s-a promis. Unele deja, am înţeles că unele transferuri deja se şi fac.”

Petru Bogatu
: „Din care jumătate nerambursabile.”

Bogdan Ţîrdea: „Nerambursabile. Deci este o investiţie enormă. Mă înţelegeţi? Nu s-a dat Republicii Moldova în 20 de ani aşa sume şi aici – hoop! Nimic nu s-a făcut şi iată se dau. Apoi Tratatul de asociere cu UE. Comuniştii, Voronin încă în 2008 spunea, că la sfârşitul lui 2008 trebuie să înceapă negocierile. Şi iată, Europa a ţinut-o până la ultima sută de metri să nu se înceapă aceste negocieri de asociere.”

Europa Liberă: Deci, asta e asul din mîineca Bruxelles-ului.

Bogdan Ţîrdea: „Desigur, că da. Acesta este un as din mîneca Bruxelles-ului. Plus la aceasta, PLDM a intrat, devine membru al Partidului Popular European. Sunt sigur, că în campania electorală va fi scos şi acest as. Când vor veni Merkel, Sarkozy şi Berlusconi şi-l vor mazili, dacă vreţi, pe domnul Filat la împărăţie, metaforic vorbind. Plus la aceasta, normal că vizita la Washington a prim-ministrului, efectuată în ianuarie, este plină de semnificaţie. Faptul, că s-a întâlnit cu Hillary Clinton, s-a întâlnit cu înalţi oficiali, a primit aceste credite, a dat anumite garanţii şi asigurări. Apoi vizita făcută la Bruxelles, când a vorbit la finele lui septembrie în faţa înalţilor oficiali NATO, că în doi-trei ani e posibil de organizat un referendum, în urma unei campanii mediatice.

Aceste angajamente geopolitice, repet, geopolitice, geostrategice semnifică foarte mult. Nimeni până în ziua de azi nu şi-a putu lua un asemenea angajament. Iată de aceea şi susţinerea.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, nu este prea împovărat cumva domnul Filat de aceste investiţii? Nu-i face un deserviciu cumva?

Corneliu Ciurea: „Investiţiile nu fac un deserviciu, din contra.”

Petru Bogatu
: „Gestionarea lor proastă o face, dar nu investiţiile.”

Corneliu Ciurea
: „Da, dar nu este suficient timp. Împărtăşesc şi eu stupefacţia, în sensul bun al comentatorilor, legate de sprijinul masiv, care a fost acordat. Şi de fapt n-ar trebui să ironizăm. Cu toţii ar trebui să ne bucurăm de acest lucru. Aş vrea totuşi să atrag atenţia asupra unei probleme, care persistă pentru dreapta. E vorba de România şi Mihai Ghimpu. Sigur, că sprijinul oarecum univoc al Occidentului pentru Vladimir Filat este la suprafaţă. Este vizibil, dar există o problemă de gestionat aici. Relaţia Filat-Ghimpu. Pentru că şi PL-ul trebuie să aibă candidat la Preşedinţie şi aici este o problemă comparabilă cu cea a relaţiei dintre Marian Lupu şi comunişti.

Până la urmă, candidatul dreptei ar trebui, în cazul în care nu va fi un candidat unic al Alianţei, ar trebui să treacă în turul doi. Şi concurenţa dintre Ghimpu şi Filat ar putea să lipsească pe unul dintre ei de voturile necesare pentru acest lucru. Probabil o compatibilizare între Filat şi Ghimpu trebuie să se producă. Şi ea poate să se producă doar fiind inspirată de către Occident. Probabil, ea are loc. Deja au fost anumite semnale, care au arătat, că se duc negocieri pentru a rezolva această problemă. Dar sincer vorbind, eu nu prea văd soluţii foarte clare, întrucât, repet, PL-ul ar trebui, în cazul în care nu va fi un singur candidat, ar trebui să aibă o locomotivă.”

Bogdan Ţîrdea: „Nu, alegerile parlamentare trebuie să fie pur şi simplu separate de cele prezidenţiale.”

Corneliu Ciurea: „Sau asta ar fi o soluţie tehnică.”

Bogdan Ţîrdea: „O soluţie tehnică”.

Petru Bogatu: „Cred că între PDL şi PLDM se întrezăreşte un fel de pact de neagresiune şi întâlnirea intempestivă, surprinzătoare a preşedintelui român Traian Băsescu cu Vlad Filat, care nici el nu ştia, că va fi invitat la Iaşi, pentru că se afla în vacanţă, dovedeşte o dată în plus acest fapt. România, care în ultima vreme are o diplomaţie de culise faţă de Republica Moldova extrem de activă şi, pare-se, îşi coordonează acţiunile cu Occidentul pe acest plan, s-au impus unele corecţii. Pentru că şi în presa bucureşteană, dacă aţi remarcat, s-au făcut observaţii, cum că miza doar pe Mihai Ghimpu ar putea să le joace festa autorităţilor române. Şi doar la câteva zile după asta a venit şi această întâlnire.”

Bogdan Ţîrdea: „Eu aş vrea să cred în această idee a domnului Bogatu şi cred că ea şi se realizează într-un fel sau altul. Dar prea mari sunt contradicţiile între aceşti doi lideri.”

Petru Bogatu: „Sunt.”

Bogdan Ţîrdea: „Sunt prea mari şi eu mă tem, că aceste deziderate nobile şi chiar aceste tratate de neagresiune nu vor fi respectate.”

Corneliu Ciurea: „În ciuda limpezimii, poate radioascultătorii nu vor fi de acord, dar a limpezimii şi clarităţii în care am trasat aceste linii de departajare, mie mi se pare, că identităţile geopolitice nu sunt bătute în cuie. Este loc pentru surprize. Am văzut acest lucru şi în 2005. Uneori un partid, care joacă pe partea stângă, poate la un moment dat să treacă brusc de cealaltă parte a baricadei. Chiar dacă considerăm anumite partide pro-ruseşti, pro-româneşte, pro-americane, pro-europene, ele la un moment dat ar putea să producă surprize.”

Bogdan Ţîrdea: „Eu cred, că surpriza este Marian Lupu. El este acel element al ecuaţiei, care va forma viitoarea guvernare. De el depinde în ce direcţie va oscila. Acea structură a puterii va fi în ultima instanţă în viitor.”

Europa Liberă: El este Nero?

Bogdan Ţîrdea: „Da, el este acela, de care depinde foarte mult astăzi.”

Petru Bogatu: „Cred că nu numai de el depinde. Nu sunt elemente ca să judecăm, de exemplu, unele lucruri, prestaţia Partidului Comuniştilor. Lucrurile se vor lămuri odată cu desemnarea candidatului PCRM în aceste alegeri. Care cred, că vor avea loc totuşi la toamnă. Vreau să spun doar, că toate aceste discuţii despre coaliţii sau blocuri de centru-stânga, de centru-dreapta până la urmă au o justifcare incontestabilă. Pentru că de-acum azi putem remarca faptul, că se poate crea o situaţie în urma alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, în urmă căreea Alianţa în această formă nu va mai exista. Nu este exclus, de exemplu, un nou bloc de centru-dreapta, în cazul unui succes al liberalilor sau liberal-democraţilor. Sau dimpotrivă, un bloc de centru-stânga, dacă situaţia va obliga, de exemplu, Partidul Democrat să facă o coaliţie cu alte partide de stânga, în speţă cu PCRM.”

Europa Liberă: Deci, totul e posibil în ţara noastră prosperă.

*
Vasile Botnaru: Doamnelor si domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astazi, la care au participat experţii Petru Bogatu, Bogdan Ţîrdea şi Cornel Ciurea.

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG