Supus unui val de critici internaționale pentru politica la adresa romilor cetățeni români și bulgari, între care cele mai severe pronunțate de un grup de experți ai Națiunilor Unite din Comitetul pentru eliminarea discriminării rasiale, guvernul francez dă semne de nervozitate. Prin purtătorul său de cuvînt, guvernul a reamintit că, în baza tratatelor de aderare ale României și Bulgariei la Uniunea Europeană, există posibilitatea de menținere a unor restricții de circulație pentru cetățenii lor, timp de șapte ani. In al doilea rînd, s-a precizat la Quai d'Orsay, dacă romii români și bulgari se bucură de „libertatea de circulație și de drept de sejour pe teritoriul statelor membre”, faptul nu le acordă și „un drept de sejour necondiționat”. Franței i s-a recomandat să renunțe în timp de un an la așa-numitele „titluri de circulație”, care obligă între alții romii veniți din România și Bulgaria să reînoiască la fiecare trei luni dreptul de călătorie.
Ministrul de externe francez, Bernard Kouchner a fost cel care a dat tonul rezervelor unor înalți demnitari ai guvernului față de politica președintelui Sarkozy de expulzare masivă a romilor, mergînd pînă la a spune că a ezitat o clipă să-și dea demisia din guvern. Dar, revenea Kouchner într-un interviu acordat postului de radio RTL, Franța „nu are de ce roșii”, „această politică este necesară, necesară pentru a se face respectată legea. Mi se rupe inima să văd romi, în special, exploatați [...], copii drogați pentru a părea bolnavi”.
Voce discordantă în guvern este și cea a subsecretarei de stat responsabilă cu politica orașului, Fadela Amara, care a contestat public intențiile ministrului imigrației, Eric Besson, de amendare a legii prin instituirea unui delict de „poligamie de fapt/excrocherie/și abuz de slăbiciune”.
In fapt, în centrul dezbaterilor se află propunerile de amendare a legii referitoare la securitatea internă, făcute de Eric Besson, astăzi în vizită la Bruxelles, unde s-a întîlnit cu Cécilia Malström, comisara europeană pentru probleme de politică internă. Besson propune ca legea amendată să cuprindă prevederi ce „lărgesc posibilitățile de a decide expulzarea pentru amenințări la adresa ordinii publice, prin acte repetate de furt sau cerșetorie agresivă”.
Potrivit noii legi, forțele de ordine ar căpăta responsabilitatea să determine indiciile ce permit identificarea unui individ sau grup de indivizi potențial autori de acte de tulburare a ordinii publice. Delictul de „cerșetorie agresivă”, făcută sub constrîngere, era pedepsit pînă acum cu pînă la 6 luni închisoare și o amendă de 3750 de euro, iar în cazul exploatării unor ființe vulnerabile (copii, de exemplu) cu pînă la cinci ani închisoare și 75 de mii de euro amendă. Noua lege ar urma să extindă aplicarea acestor sancțiuni și asupra străinilor în situație neregulată, vizînd vădit romii români sau bulgari, lipsiți de acte de sejur pe termen lung.
In sfîrșit, vizîndu-i direct pe romi este anunțul că de la 1 octombrie va fi pus în funcțiune fișierul biometric Oscar, care dă posibilitatea forțelor de ordine „să detecteze pe cei care fac drumuri repetate dus-întors în Franța, căutînd să beneficieze de mai multe ori de ajutorul de repatriere”.
