Asociaţia Promo-Lex constată în raportul său de monitorizare o serie de nereguli în pregătirea scrutinului de la 5 septembrie, de la întîrzierea prezentării listelor de către primării pînă la cazuri de influenţă asupra alegătorilor. Ong-ul stabileşte şi că în stînga Nistrului campania de informare despre referendum a fost ca şi inexistentă.
Ong-ul critică partidele înscrise ca participante la referendum şi organele electorale pentru că n-au depus eforturi să informeze cetăţenii moldoveni din stînga Nistrului despre plebiscitul de duminică. Deşi ong-iştii au atenţionat asupra acestui fapt şi în raportul anterior, partidele politice par să ignore un număr de peste 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot din aceasta regiune, constată Pavel Postică de la Promo-Lex: „Totul ce s-a făcut pentru ei s-a realizat doar la domeniul Internet, publicitate, televiziune şi atît. Participanţii la scrutinul precedent care au vrut să facă campaniile au reuşit şi au făcut”.
Deşi CEC a deschis pe teritoriul din stînga Nistrului 2 circumscripţii electorale, acestea au rămas nefuncţionale, din cauză că nu au fost constituite şi birouri electorale. Astăzi CEC a anunţat că pentru cetăţenii moldoveni din stînga Nistrului vor fi deschise 12 secţii de votare pe malul drept.
Eugen Ştirbu, preşedintele organului electoral central a deplîns azi situaţia în faţa observatorilor convocaţi la un briefing înainte de plebiscit: „Noi, constituind cele două circumscripţii electorale, aveam totuşi nădejdea că va fi o înţelegere şi vom putea constitui şi birourile secţiilor de votare. Într-adevăr, noi n-am putut constitui nici consiliile de circumscripţie de nivelul doi. De aceea, nemaivorbind de birourile secţiilor de votare.
Datele de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale pe care le avem noi nu ne permite să avem o situaţie reală pe fiecare sat şi comună din Transnistria. Sînt în jur de 300 000 şi ceva de alegători cu drept de vot în partea stîngă a Nistrului. Pe care localităţi noi nu le avem. Au cei care au primit buletine de identitate sau paşapoarte, avînd cetăţenia Republicii Moldova”.
Deşi numarul cetăţenilor moldoveni din stînga Nistrului care se prezintă la urne nu a deposit cota de 8000 de alegători CEC a decis să tipărească pentru aceştia 14 000 de buletine de vot.
Eugen Ştirbu: „Fiindcă n-am dorit să facem şi mai multe decît trebuie, dar şi mai puţin decît se poate. Pentru că nu putem să spunem cîţi vor ieşi la votare. Este un drept al fiecărui cetăţean de a participa şi nu este o obligaţiune a celor 300 000 cu drept de vot. Mulţi sînt intimidaţi, presaţi, cînd vin de la secţiile de votare din partea dreaptă a Nistrului. „Arătaţi paşaportul!” „Aţi fost azi la votare?” De aceea, şi este o problemă. E o tragedie pentru noi”.
La scrutinele anterioare, cetăţeni moldoveni din stînga Nistrului au fost împiedicaţi de autorităţile de la Tiraspol să-şi exercite dreptul de vot. În localitatea Corjova din stînga Nistrului care de jure se subordonează autorităţilor constituţionale de la Chişinău, dar asupra căreia şi Tiraspolul pretinde controlul, miliţia transnistreană blochează mai tot timpul votarea. Ong-uri de la Chişinău, care promovează respectarea drepturilor omului, inclusiv Promo-Lex, se declară convinse că alegătorii moldoveni din stînga Nistrului ar putea fi mai activi, dacă li s-ar da asigurăr mai ferme că voturile lor contează.
