Ca să pună la punct listele pentru alegerile parlamentare care se aşteaptă în această toamnă, CEC a adoptat ieri o dispoziţie care obligă primarii să înceapă de pe acum pregătirea acestora. CEC a hotărît în aşa fel să îndrepte situaţia, după ce observatori locali şi străini la referendumul din 5 septembrie au criticat calitatea listelor electorale.
Comisia Electorală Centrală iar a ajuns la concluzia, la fel ca după parlamentarele din anul trecut, că primării nu au făcut tot ce le stă în puteri - şi le cere legea - ca să fi îmbunătăţit calitatea listelor de alegători. CEC le cere primarilor o implicare mai responsabilă astfel încît listele să includă toate persoanele cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în raza secţiei de votare, şi mai cu seamă persoanele care au împlinit 18 ani. O altă dovadă a calităţii ireproşabile a listelor ar fi să nu mai figureze cetăţenii decedaţi. Chiar dacă nimeni dintre concurenţii electorali nu a descoperit cazuri probate de votare în locul celor decedaţi, oricum existenţa unor persoane decedate cu ani buni în urmă trădează atitudinea neglijentă faţă de aceste documente electorale.
CEC insistă ca autorităţile locale să confrunte la domiciliul alegătorilor numele trecute pe liste. Iată ce a declarat Europei Libere Mihai Buşuleac, membru al CEC, despre nevoia unor liste cît mai veridice: „Totul se începe cu listele. Pentru că de aici începe şi calcularea gradului de participare a alegătorilor. A fost o treime sau nu a fost. Dacă listele erau mult mai calitative şi erau introduse şi persoanele scăpate sau dacă au fost introduse şi persoane care nu trebuiau incluse în liste. De aici rezultă gradul de participare a alegătorilor, procentul de ieşire la scrutin şi toate acestea într-o măsură oarecare asupra acestei treimi, a fost ea sau nu a fost.”
Cu toate că au existat obiecţii privind „acurateţea” listelor, secretarul CEC constată că în ajunul referendumului listele au fost aduse la o condiţie ce inspiră destulă încredere.
Iurie Ciocan: „Noi am intrat în nişte formule matematice care nouă ne-au confirmat faptul că noi sîntem foarte aproape de starea reală a lucrurilor, dar atîta timp cît nu pot fi probate contrariile noi mergem pe linia noastră. Unicul criteriu care poate aprecia calitatea listei electorale este numărul cetăţenilor înscrişi în lista suplimentară. Şi în cazul nostru aţi văzut că numărul acestor cetăţeni a fost unul comparativ mic.”
Totuşi observatori străini prezenţi la recentul plebiscit au pledat pentru o mai bună înregistrare a moldovenilor care votează peste hotare. Din cauză că cetăţenii moldoveni stabiliţi temporar peste hotare nu sînt obligaţi să se înregistreze din timp pe liste ca să voteze, nu se poate vorbi despre un tablou foarte realist, cred experţi de la Chişinău. Corneliu Gurin de la ADEPT consideră că oricîte eforturi ar depune autorităţile de la Chişinău, fără motivaţia şi efortul votanţilor aflaţi peste hotare nu se poate obţine o evidenţă mai exactă.
Corneliu Gurin: „Este practic imposibil să asiguri înregistrarea peste hotare pentru că este un lucru pro-activ, deci cetăţeanul trebuie să vină să se înregistreze, pentru că misiunea diplomatic, sau CEC sau administraţia din Chişinău nu are posibilitatea să verifice şi să asigure înregistrarea lor acolo unde se află. Deci este problema cetăţeanului. Şi dacă ar fi să aplicăm standarde democratice dar dure atunci ar trebui să fie admişi la vot doar cei care se înregistrează în prealabil sau declară din timp că se vor afla în locul cutare pe data cutare. Însă noi avem o politică mai docilă faţă de cetăţenii de peste hotare, pentru că ei nu sînt informaţi suficient, nu se pot deplasa aşa de uşor, deşi au fost create posibilităţi de înregistrare on-line.”
Şi experţii şi oficialităţile electorale spun la unison că o evidenţă strictă a alegătorilor poate fi asigurată doar de un registru electronic care ar putea fi pus în funcţiune doar începînd din 2011. Prototipul unui asemenea sistem computerizat a fost testat în cîteva localităţi, în paralel cu listele electorale.
