Moldova are cele mai mici cheltuieli pentru justiţie din Europa pe cap de locuitor, aici nu există nici aluzie la autonomia financiară a instanţelor judecătoreşti, statul îndreaptă într-un mod inechitabil mai mulţi bani spre procuratură decît spre judecătorii, iar din toate ţările din regiune, salariul judecătorilor corelat cu salariul mediu pe ţară este în Moldova cel mai dezavantajos. Aceasta lista de concluzii se contine intr-un studiu mai vechi dar perfect valabil al IDIS Viitorul. Autorii cercetarii conchid că statul moldovenesc n-a reusit să cheltuie pentru justiţie, pe care o vrea puternică şi independentă, barem un procent din PIB.
S-a schimbat ceva între timp în modul în care înţeleg autorităţile moldoveneşti să finanţeze acest domeniu pentru a-l feri de ispita corupţiei? Ministrul justiţiei Alexandru Tănase afirmă că autorităţile fac tot ce pot, dar posibilităţile rămîn reduse atunci cînd există atîtea alte priorităţi.
Alexandru Tănase: „Ca şi mecanism, în acest an noi am aprobat o concepţie nouă de finanţare a sitemului judecătoresc, care într-un fel ordonează procedurile. În ceea ce priveşte partea tehnică, cel puţin nu au fost reduceri de bugete şi alocaţii. Rămîne nesoluţionată problema ridicării cuantumului. Sigur că este nevoie de mai mult, dar avem şi obligaţii de a achita pensii şi salarii, de a încălzi grădiniţele şi şcolile. Şi încercăm şi noi să echilibrăm nevoile cu posibilităţile.”
Actualele autorităţi văd în subfinanţare o piedică importantă în reforma justiţiei, mai gravă fiind în opinia lor doar integritatea morală şi pregătirea profesională a actualului corp de magistraţi. Una din cele mai mari probleme – salariile plătite judecătorilor, care în RM nu sunt nici pe departe pe masura demnitatii profesiei si responsabilitatilor pe care si le asuma aceştia.
Din nou Alexandru Tănase: „Noi considerăm că este necesar ca salariile judecătorilor să fie aduse la o asemenea cotă încît aceştia să nu mai fie supuşi tentaţiei de a se deda actelor de corupţie. Nu mai puţin de 10-12 mii de lei pentru judecătorii din primă instanţă şi cu o creştere graduală pentru instanţele de apel şi recurs.”
Potrivit ministrului Tănase, doar noua campanie electorală l-a împiedicat să promoveze o majorare salarială pentru judecători, o majorare absolut necesară în opinia sa pentru un început eficient de asanare a corpului de magistraţi.
Pe de altă parte, observatorii independenţi spun că dacă statul ar respecta o lege adoptată încă în anul 1995, care prevede o modalitate inductiva de formare a bugetului judecătoriilor moldoveneşti, adica de jos in sus, urmind ca guvernului sa-i revina misiunea de a recepţiona şi a introduce în lege devizurile de cheltuieli calculate de instanţele de drept, atunci justiţia ar primi sume între două şi trei sute de milioane de lei, şi nu de ordinul zecilor cum este în prezent.
S-a schimbat ceva între timp în modul în care înţeleg autorităţile moldoveneşti să finanţeze acest domeniu pentru a-l feri de ispita corupţiei? Ministrul justiţiei Alexandru Tănase afirmă că autorităţile fac tot ce pot, dar posibilităţile rămîn reduse atunci cînd există atîtea alte priorităţi.
Alexandru Tănase: „Ca şi mecanism, în acest an noi am aprobat o concepţie nouă de finanţare a sitemului judecătoresc, care într-un fel ordonează procedurile. În ceea ce priveşte partea tehnică, cel puţin nu au fost reduceri de bugete şi alocaţii. Rămîne nesoluţionată problema ridicării cuantumului. Sigur că este nevoie de mai mult, dar avem şi obligaţii de a achita pensii şi salarii, de a încălzi grădiniţele şi şcolile. Şi încercăm şi noi să echilibrăm nevoile cu posibilităţile.”
Actualele autorităţi văd în subfinanţare o piedică importantă în reforma justiţiei, mai gravă fiind în opinia lor doar integritatea morală şi pregătirea profesională a actualului corp de magistraţi. Una din cele mai mari probleme – salariile plătite judecătorilor, care în RM nu sunt nici pe departe pe masura demnitatii profesiei si responsabilitatilor pe care si le asuma aceştia.
Din nou Alexandru Tănase: „Noi considerăm că este necesar ca salariile judecătorilor să fie aduse la o asemenea cotă încît aceştia să nu mai fie supuşi tentaţiei de a se deda actelor de corupţie. Nu mai puţin de 10-12 mii de lei pentru judecătorii din primă instanţă şi cu o creştere graduală pentru instanţele de apel şi recurs.”
Potrivit ministrului Tănase, doar noua campanie electorală l-a împiedicat să promoveze o majorare salarială pentru judecători, o majorare absolut necesară în opinia sa pentru un început eficient de asanare a corpului de magistraţi.
Pe de altă parte, observatorii independenţi spun că dacă statul ar respecta o lege adoptată încă în anul 1995, care prevede o modalitate inductiva de formare a bugetului judecătoriilor moldoveneşti, adica de jos in sus, urmind ca guvernului sa-i revina misiunea de a recepţiona şi a introduce în lege devizurile de cheltuieli calculate de instanţele de drept, atunci justiţia ar primi sume între două şi trei sute de milioane de lei, şi nu de ordinul zecilor cum este în prezent.
