Violenţa domestică ar putea fi exclusă din cutumele vieţii cotidiene, dacă victimele vor avea suficient curaj ca să denunţe incidentele, aşa cum se întâmplă, tot mai frecvent, după deschiderea unei linii telefonice dedicate la Centrul “La Strada”. Experţii de la această organizaţie spun că pe parcursul unui an de funcţionalre a acestei linii confidenţiale numărul de apeluri a depăşit aşteptările. Peste 1100 de apeluri au fost recepţionate timp de 11 luni, atât de la victime ale violenţei, cât şi de la reprezentanţi ai comunităţii ― vecini, primari, asistenţi sociali, politişti.
Iata doar câteva dintre mesajele care parvin zilnic la telefonul încrederii de la Centrul "La Strada", sonorizate de corespondenţii Europei Libere: "Avem doi copii mari. De când am revenit de la munca din Italia, sotul a devenit violent. Consumă alcool. Ce să fac? Rău-bun, dar e tatăl copiilor şi ei nu m-ar înţelege dacă aş divorţa. Cum aş putea să schimb situaţia?", "Locuim împreună de un an, am hotărât să ne căsătorim. Zilele trecute mi-a tras o palmă. Însă şi-a cerut scuze şi mi-a adus cadouri. Zice că dacă ne vom căsători nu va fi aşa. Îmi scrie de zeci de ori pe zi mesaje şi îmi spune că mă iubeşte, însă nu mă lasă să merg cu prietenii în oraş şi nici să continui studiile. Ce să fac? Să mă căsătoresc sau să mai aştept?", "Acum de când avem un copilaş, ceva s-a întâmplat cu el. A devenit violent. Cu fetiţa însă este foarte drăgălaş. Vreau să le cer ajutorul socrilor, că ei sunt influenţi, dar mă tem că voi face mai rău. Naşii îmi spun să mai rabd că va trece timpul şi el se va schimba".
Daniela Misail-Nichitin, vicepreşedintele Centrul Internaţional "La Strada", spune că femeile constituie 93 la sută din persoanele care apelează la telefonul încrederii, iar cele mai hotărâte să ceară asistenţă ori protecţie sunt persoane cu vârste cuprinse între 26 şi 35 de ani.
Daniela Misail NichitinDaniela Misail-Nichitin: "Faptul că avem atât de multe apeluri vorbeşte că lumea abordează asta altfel, deci nu mai consideră că problema de familie trebuie să rămână doar în familie. Mai bine de 50 de procente sunt persoane care au trecut prin violenţă în mod repetat. Şi deja când chiar ajunge la limită sau în situaţii când "era cât pe ce ce să-l omor" sau când copilul ia cuţitul şi sare la tatăl, adică chiar situaţii pe muchie, atunci apelează după ajutor".
Cazurile de violenţă au început să fie denunţate şi de tinerele femei care acceptă o relaţie neoficializată. Acestea se încumetă să telefoneze după «prima palmă». Alteori telefonează şi bărbaţi care cer ajutor într-o situaţie pe care o cunosc. Este vorba despre tineri plecaţi la muncă peste hotare care vor să-şi protejeze mamele rămase acasă de soţi violenţi sau de taţi care vor să-şi ajute fiicile agresate de barbaţi violenţi. Deşi cazuri de violenţă se atestă deopotrivă în familiile defavorizate şi în cele bineasigurate, spune Daniela Misail-Nichitin, totuşi victimele din cea de a doua categorie recurg mai rar la asistenţa specialiştilor în domeniu.
Daniela Misail-Nichitin: "În familiile cu un statut social şi economic mai înalt predomină violenţa psihologică, violenţa economică. Cu cât este mai înalt statutul, cu atât violenţa psihologică este mai gravă. Se ajunge la situaţia în care violenţa nu se poate dovedi, urme nu sunt. Am avut un caz când o persoană ne telefona şi ne spunea: Ce aş putea să fac, el mă terorizează cu pistolul, poate să mi-l pună la tâmplă ori mi-l pune în gură şi poate să mă ţină în starea asta 2 ore. Eu aş merge să depun cerere la politie, dar o să râdă de mine. Soţul meu este şef de post, procurorul este cumătru, judecătorul este cutare. Această femeie chiar are nevoie de consiliere ca să se decidă, mai ales că are deja 2 solicitări de divort, care s-au soldat cu împăcare. Dacă victima vine şi spune că a decis să se împace, judecătorul trebuie să fie atent că decizia ei poate fi forţată”.
Specialiştii de la Centrul «La Strada» apreciază că mentalitatea începe să se schimbe şi că oamenii constientizează că au drepturi, că pot schimba situaţia în care se află şi că pot beneficia de servicii specializate.
Analiza retrospectivă a cazurilor de violenţă domestică arată că e nevoie de centre specializate ce ar presta servicii pentru victime dar şi pentru agresori. Şi asta pentru că agresorii, izolaţi o vreme prin ordonanţa de protecţie, atunci cînd revin în familie, reiau nestingheriţi comportamentul violent, fără să fie luaţi de cineva în seamă.
Deocamdată, în Moldova, există un singur centru care oferă servicii specializate pentru agresori: asistenţă psihologică, socială şi servicii de dezalcoolizare - însă această instituţie, aflată la Drochia, în Nordul Moldovei, nu are suficiente capacităţi. Actualmente în evidenţa organelor de poliţie se află peste 4600 de scandalagii familiali. Experienţa internaţională arată că 80 la sută din abuzatori pot fi reabilitaţi, iar costurile serviciilor pentru agresori sunt de zeci de ori mai mici decât pentru reabilitarea femeilor şi copiilor – victime ale violenţei.
Iata doar câteva dintre mesajele care parvin zilnic la telefonul încrederii de la Centrul "La Strada", sonorizate de corespondenţii Europei Libere: "Avem doi copii mari. De când am revenit de la munca din Italia, sotul a devenit violent. Consumă alcool. Ce să fac? Rău-bun, dar e tatăl copiilor şi ei nu m-ar înţelege dacă aş divorţa. Cum aş putea să schimb situaţia?", "Locuim împreună de un an, am hotărât să ne căsătorim. Zilele trecute mi-a tras o palmă. Însă şi-a cerut scuze şi mi-a adus cadouri. Zice că dacă ne vom căsători nu va fi aşa. Îmi scrie de zeci de ori pe zi mesaje şi îmi spune că mă iubeşte, însă nu mă lasă să merg cu prietenii în oraş şi nici să continui studiile. Ce să fac? Să mă căsătoresc sau să mai aştept?", "Acum de când avem un copilaş, ceva s-a întâmplat cu el. A devenit violent. Cu fetiţa însă este foarte drăgălaş. Vreau să le cer ajutorul socrilor, că ei sunt influenţi, dar mă tem că voi face mai rău. Naşii îmi spun să mai rabd că va trece timpul şi el se va schimba".
Daniela Misail-Nichitin, vicepreşedintele Centrul Internaţional "La Strada", spune că femeile constituie 93 la sută din persoanele care apelează la telefonul încrederii, iar cele mai hotărâte să ceară asistenţă ori protecţie sunt persoane cu vârste cuprinse între 26 şi 35 de ani.
Cazurile de violenţă au început să fie denunţate şi de tinerele femei care acceptă o relaţie neoficializată. Acestea se încumetă să telefoneze după «prima palmă». Alteori telefonează şi bărbaţi care cer ajutor într-o situaţie pe care o cunosc. Este vorba despre tineri plecaţi la muncă peste hotare care vor să-şi protejeze mamele rămase acasă de soţi violenţi sau de taţi care vor să-şi ajute fiicile agresate de barbaţi violenţi. Deşi cazuri de violenţă se atestă deopotrivă în familiile defavorizate şi în cele bineasigurate, spune Daniela Misail-Nichitin, totuşi victimele din cea de a doua categorie recurg mai rar la asistenţa specialiştilor în domeniu.
Daniela Misail-Nichitin: "În familiile cu un statut social şi economic mai înalt predomină violenţa psihologică, violenţa economică. Cu cât este mai înalt statutul, cu atât violenţa psihologică este mai gravă. Se ajunge la situaţia în care violenţa nu se poate dovedi, urme nu sunt. Am avut un caz când o persoană ne telefona şi ne spunea: Ce aş putea să fac, el mă terorizează cu pistolul, poate să mi-l pună la tâmplă ori mi-l pune în gură şi poate să mă ţină în starea asta 2 ore. Eu aş merge să depun cerere la politie, dar o să râdă de mine. Soţul meu este şef de post, procurorul este cumătru, judecătorul este cutare. Această femeie chiar are nevoie de consiliere ca să se decidă, mai ales că are deja 2 solicitări de divort, care s-au soldat cu împăcare. Dacă victima vine şi spune că a decis să se împace, judecătorul trebuie să fie atent că decizia ei poate fi forţată”.
Specialiştii de la Centrul «La Strada» apreciază că mentalitatea începe să se schimbe şi că oamenii constientizează că au drepturi, că pot schimba situaţia în care se află şi că pot beneficia de servicii specializate.
Analiza retrospectivă a cazurilor de violenţă domestică arată că e nevoie de centre specializate ce ar presta servicii pentru victime dar şi pentru agresori. Şi asta pentru că agresorii, izolaţi o vreme prin ordonanţa de protecţie, atunci cînd revin în familie, reiau nestingheriţi comportamentul violent, fără să fie luaţi de cineva în seamă.
Deocamdată, în Moldova, există un singur centru care oferă servicii specializate pentru agresori: asistenţă psihologică, socială şi servicii de dezalcoolizare - însă această instituţie, aflată la Drochia, în Nordul Moldovei, nu are suficiente capacităţi. Actualmente în evidenţa organelor de poliţie se află peste 4600 de scandalagii familiali. Experienţa internaţională arată că 80 la sută din abuzatori pot fi reabilitaţi, iar costurile serviciilor pentru agresori sunt de zeci de ori mai mici decât pentru reabilitarea femeilor şi copiilor – victime ale violenţei.
