Serviciul de Informaţii şi Securitate a transmis astăzi Arhivei Naţionale un prim lot de 5 mii de dosare ale represaliilor politice de până în anul 1951. Evenimentul a fost supervizat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu care a asistat şi la semnarea unui acord între SIS şi Arhive. Ce conţin dosarele, cine va avea acces la ele, cât de complete sunt, vor fi scoase la lumină şi altele? În căutarea răspunsurilor, Liliana Barbăroşie a descoperit şi un supravieţuitor al represaliilor din anii 1940, care locuieşte astăzi în Germania şi a sosit la Chişinău cu ocazia desecretizării dosarelor.
Nicolae Dragoş a fost condamnat la şapte ani de gulag pentru ceea ce în dosarele KGB-ului păstrate până acum de SIS-ul moldovenesc poartă denumirea de „activitate antisovietică” desfăşurată în Basarabia de Sud, la acea vreme deja reg. Odesa, RSS Ucraineană, prin organizarea unui grup considerat antisovietic, „Uniunea Democratică a Socialiştilor”. Organizaţia fusese acuzată că a difuzat o proclamaţie antisovietică care, aşa cum se spune în dosar, chema „la luptă împotriva PCUS şi a statului sovietic”, „Defăima orânduirea socialistă din Uniunea Sovietică”, „Critica modul de viaţă al truditorilor” şi „Cerea instaurarea democraţiei şi alegerilor libere”. Din Germania, unde s-a stabilit după ce a fost expulzat din URSS, timp de 23 ani ce au trecut din momentul reabilitării sale, Nicolae Dragoş spune că aşteaptă desecretizarea arhivelor KGB.
Nicolae Dragoș: „Vreau să-mi văd dosarul. Nu am avut decât posibilitatea să-l răsfoiesc atunci. Ş-apoi la dosar sunt anexate probele – noi am reuşit atunci să difuzăm primul număr al ziarului nostru, iar mai multe exemplare au fost reperate de KGB. Vreau să le obţin pentru a le furniza unui muzeu. Pentru că acest ziar prezintă interes istoric, fiind primul de acest gen difuzat pe teritoriul URSS. În Germania, fiecare om poate veni la arhivele naziste să vadă, de exemplu, de cine a fost filat. De ce nu s-ar întâmpla şi în Moldova? Ar fi un triumf al dreptăţii.”
La cererea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi a istoricilor, în special a celor din comisia pentru studierea crimelor comunismului din perioada sovietică, creată de către acesta la începutul anului 2010, primele cinci mii de dosare precum este cel pe numele lui Nicolae Dragoş au fost transferate din depozitele SIS în cele ale Arhivei Naţionale. În arhivele SIS rămânând încă în jur de 18 mii 500 de dosare care ar trebui să urmeze acelaşi traseu şi alte cca. 48 mii dosare, intentare persoanelor trecute prin Centrul de Triere şi Filtrare din Chişinău, care în realitate, aşa cum spun istoricii, a fost un mini-GULAG al organelor securităţii şi care nu figurează în nici o evidenţă.
Dar ce ar trebui să se întâmple odată cu preluarea acestor acte de către o arhiva civilă? Iată pronosticul istoricului Mihai Taşcă, secretarul comisiei cu titlu generic Cojocaru, cel care în perioada de pre-comisie a iniţiat mai multe procese judiciare SIS-ului pentru că a refuzat să-i pună la dispoziţie anumite dosare secrete.
Mihai Tașcă: „Se trece dintr-un depozit special la arhiva naţională. Or, la SIS nu există sală de lectură, nu există inventarierea actelor de arhivă, persoanele nu aveau acces. Odată cu preluarea lor de către arhivă, persoanele interesate vor putea depune cereri ca să li se pună la dispoziţie dosarele pentru a lua cunoştinţă cu ele. Pentru studii juridice, istorice, etc. Va urma un proces firesc de cercetare şi de scriere a istoriei aşa cum a fost ea.”
L-am întrebat pe directorul Arhivei Naţionale Petru Vicol, când, la modul practic, publicul va avea acces la dosarele ce au intrat şi vor mai intra în gestiunea arhivei.
Petru Vicol: „Nu pot să dau un termen sigur. În primul rând, va fi creat un inventar de evidenţă a dosarelor, numai după asta vom deschide accesul. Cei interesaţi, trebuie să depună o cerere în adresa arhivei în care să indice scopul cercetării, se eliberează un permis cu care va merge în sălile de studii. Cât priveşte dosarele SIS, va fi respectată legea cu privire la fondul arhivistic de stat şi cea a accesului la date cu character personal. Va fi respectată legea pentru că este vorba despre dosare mai speciale”.
