Uniunea Europeana a creat acordurile de liber schimb pentru tarile care nu vor – sau nu pot - sa adere la Uniune. Aceste acorduri au fost create inca din anii 60, si dintre tarile initial semnatare raman astazi doar citeva, cele europene care nu fac parte din Uniune: Norvegia, Elvetia, Islanda, Liechtenstein.
Pentru Europa centrala si de est, Uniunea Europeana a creat ulterior asa-numitele acorduri CEFTA, de la initialele in limba engleza ale formulei Acorduri de Liber Schimb Central Europene. La acestea participa tarile din Balcani si Moldova. Cu exceptia Moldovei, aceste tari sint membri potentiali - viitori - ai Uniunii Europene, asa incat acordurile respective sint vazute ca fiind intermediare, intre statutul de candidat al unor tari si cel de membru viitor al Uniunii Europene.
De la inceput, de fapt, acordurile de liber schimb au fost doar o portita de intrare in Uniunea Europeana, iar primii beneficiari Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria, au devenit membri ai Uniunii din 2004 deja. Mai mult, doua tari, Ungaria si Polonia, vor detine anul viitor, succesiv, presedintia rotativa a Uniunii Europene.
Moldova este membra in CEFTA din 2006, impreuna cu tarile din Balcani, dupa o reuniune care a avut loc la Bucuresti. Se mai vorbeste astazi din ce in ce mai mult despre cooptarea Ucrainei in aceste acorduri.
Liberul schimb este, desigur, principiul fondator al economiei moderne si, in viziunea marxista, este ceea ce distinge economia capitalista de cea comunista. Liberul schimb este, in esenta, comertul fara interventia statului, fara amestecul guvernelor. Preturile produselor sint determinate de piata, de cerere si oferta. Nu exista taxe determinate politic pentru a proteja lucratorii dintr-o anumita tara.
Aceasta este desigur o imagine ideala si in practica lucrurile nu se petrec asa. Chiar si tarile care dispun de acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeana sint supuse unor anumite cote. Aceste acorduri raman insa unul din cele mai sigure semne ale apropierii unei tari anume de Uniunea Europeana si reprezinta un fel de barometru al sanselor unei tari de a se apropia sau nu de Uniune.
Pentru Europa centrala si de est, Uniunea Europeana a creat ulterior asa-numitele acorduri CEFTA, de la initialele in limba engleza ale formulei Acorduri de Liber Schimb Central Europene. La acestea participa tarile din Balcani si Moldova. Cu exceptia Moldovei, aceste tari sint membri potentiali - viitori - ai Uniunii Europene, asa incat acordurile respective sint vazute ca fiind intermediare, intre statutul de candidat al unor tari si cel de membru viitor al Uniunii Europene.
De la inceput, de fapt, acordurile de liber schimb au fost doar o portita de intrare in Uniunea Europeana, iar primii beneficiari Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria, au devenit membri ai Uniunii din 2004 deja. Mai mult, doua tari, Ungaria si Polonia, vor detine anul viitor, succesiv, presedintia rotativa a Uniunii Europene.
Moldova este membra in CEFTA din 2006, impreuna cu tarile din Balcani, dupa o reuniune care a avut loc la Bucuresti. Se mai vorbeste astazi din ce in ce mai mult despre cooptarea Ucrainei in aceste acorduri.
Liberul schimb este, desigur, principiul fondator al economiei moderne si, in viziunea marxista, este ceea ce distinge economia capitalista de cea comunista. Liberul schimb este, in esenta, comertul fara interventia statului, fara amestecul guvernelor. Preturile produselor sint determinate de piata, de cerere si oferta. Nu exista taxe determinate politic pentru a proteja lucratorii dintr-o anumita tara.
Aceasta este desigur o imagine ideala si in practica lucrurile nu se petrec asa. Chiar si tarile care dispun de acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeana sint supuse unor anumite cote. Aceste acorduri raman insa unul din cele mai sigure semne ale apropierii unei tari anume de Uniunea Europeana si reprezinta un fel de barometru al sanselor unei tari de a se apropia sau nu de Uniune.
