Multe tari, chiar si printre cele mai democratice, poseda un corp de politie militarizat, care nu depinde de ministerul de interne, precum politia obisnuita, ci de cel al apararii, si care functioneaza in regim militar. In varianta sa clasica, este vorbea de ceea ce e cunoscut drept jandarmerie, de la o expresie frantuzeasca ce inseamna “oameni inarmati”.
In alte tari ei poarta alte nume. In Italia, de pilda, ei sint numiti “carabinieri”, de la arma pe care o purtau odata, in vreme ce in Spania numele acestui corp special este Guardia Civil – Garda Civila, si asta cu toate ca functionarea respectivului corp este mai degraba de tip militar decit civil.
Jandarmeria este asadar o forma de politie militara, sau mai degraba militarizata, care, inca o data, chiar si in vechi democratii poate intretine o forma permanenta de rivalitate cu politia civila. Asa s-a intamplat in Belgia, de pilda, unde in urma unor cazuri nerezolvate de banditism si criminalitate s-a vazut ca jandarmeria si politia nu cooperau, ba chiar erau intr-o stare permanenta de rivalitate. Asta a dus – in Belgia - in anii ’90 la dizolvarea jandarmeriei si la fuzionarea ei cu politia federala.
In alte tari, jandarmeria ramane insa un corp bine definit. Asa este in Franta, unde jandarmeria dispune de vehicule blindate si armament de razboi si este o forta capabila sa infrunte grupari inarmate, ceea ce nu e cazul politiei propriu-zise. Securitatea presedintelui, a aeroporturilor, sau a siturilor nucleare, este in Franta asigurata exclusiv de jandarmerie.
Multe mari democratii nu au insa, si nu au avut niciodata, echivalentul jandarmeriei, al unei politii militarizate. Asa sint Anglia, Germania si Statele Unite ale Americii.
In Romania, unde jandarmeria a fost recreata in 1990, ea e doar nominal o jandarmerie, intrucit este subordonata ministerului de interne, iar nu celui al apararii, cu care nu are de altfel nimic in comun.
In sfirsit, jandarmeria nu trebuie confundata cu politia militara, care functioneaza in cadrul armatei. Rusia poseda propriile ei forte hibride, Внутренние войска, care sint o forta militara ce poate avea si atributii politienesti.
In alte tari ei poarta alte nume. In Italia, de pilda, ei sint numiti “carabinieri”, de la arma pe care o purtau odata, in vreme ce in Spania numele acestui corp special este Guardia Civil – Garda Civila, si asta cu toate ca functionarea respectivului corp este mai degraba de tip militar decit civil.
Jandarmeria este asadar o forma de politie militara, sau mai degraba militarizata, care, inca o data, chiar si in vechi democratii poate intretine o forma permanenta de rivalitate cu politia civila. Asa s-a intamplat in Belgia, de pilda, unde in urma unor cazuri nerezolvate de banditism si criminalitate s-a vazut ca jandarmeria si politia nu cooperau, ba chiar erau intr-o stare permanenta de rivalitate. Asta a dus – in Belgia - in anii ’90 la dizolvarea jandarmeriei si la fuzionarea ei cu politia federala.
In alte tari, jandarmeria ramane insa un corp bine definit. Asa este in Franta, unde jandarmeria dispune de vehicule blindate si armament de razboi si este o forta capabila sa infrunte grupari inarmate, ceea ce nu e cazul politiei propriu-zise. Securitatea presedintelui, a aeroporturilor, sau a siturilor nucleare, este in Franta asigurata exclusiv de jandarmerie.
Multe mari democratii nu au insa, si nu au avut niciodata, echivalentul jandarmeriei, al unei politii militarizate. Asa sint Anglia, Germania si Statele Unite ale Americii.
In Romania, unde jandarmeria a fost recreata in 1990, ea e doar nominal o jandarmerie, intrucit este subordonata ministerului de interne, iar nu celui al apararii, cu care nu are de altfel nimic in comun.
In sfirsit, jandarmeria nu trebuie confundata cu politia militara, care functioneaza in cadrul armatei. Rusia poseda propriile ei forte hibride, Внутренние войска, care sint o forta militara ce poate avea si atributii politienesti.
