Veteranii războiului de pe Nistru se plâng din nou că sunt nedreptăţiţi de stat, nefiind recunoscuţi drept foşti luptători pentru patrie nici la aproape 20 de ani de la sfârşitul conflictului.
Între veteranii conflictului de pe Nistru şi autorităţi au existat de–a lungul anilor care s-au scurs de la ostilităţi numeroase dispute, cele mai multe legate de rezolvarea situaţiei locative, una dintre ele soldate chiar cu ocuparea prin forţă de către un grup de veterani a unui bloc locativ din centrul oraşului pregătit pentru a găzdui parlamentarii moldoveni.
Cea mai recentă acuzaţie este că statul i-ar discrimina pe cei ce au luptat în calitate de voluntari şi aceasta este formulată de Uniunea Voluntarilor din R. Moldova, organizaţie care spune că apără interesele a cca. 29 de mii de persoane.
Potrivit liderilor uniunii, această categorie de veterani ar fi nedreptăţită în raport cu poliţiştii şi militarii care au participat la lupte în urma ordinelor primite de la superiori şi care s-ar bucură astăzi de pensii mari şi diverse beneficii sociale.
Reprezentanţii Uniunii Voluntarilor spun că au expediat Parlamentului o scrisoare în care solicită un statut special pentru voluntarii războiului de pe Nistru şi ameninţă că dacă nu vor primi un răspuns vor acţiona Moldova la CEDO.
De altfel, un proces despre care juristul Vladislav Gribincea crede că n-ar avea şanse de izbândă: „CEDO examinează doar chestiuni ce ţin de drepturi personale nepatrimoniale prevăzute de convenţie şi protocoalele la convenţie. Indemnizaţiile sociale, alte chestiuni de aşa gen sunt dincolo de competenţa CEDO. ”
Am căutat să aflu însă ce cred despre revendicările voluntarilor alte organizaţii ale veteranilor transnistreni, vorbind mai întâi cu Eduard Maican, preşedintele Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului pentru Independenţă:
Eduard Maican: „Există legea cu privire la veterani din 8 mai 2003 care egalează, în drepturi toţi veteranii. Poliţiştii, militarii, carabinerii, voluntarii – toţi se bucură de aceleaşi beneficii. ”
Iată şi opinia preşedintelui Mişcării Refugiaţilor Transnistreni, Anatol Bîzgu: „Nu văd cum li s-ar oferi voluntarilor statut diferit de cel al altor veterani.”
Politicianul Ştefan Urâtu, participant al conflictului armat de pe Nistru, crede însă că statul are suficiente restanţe în faţa acestei categorii de veterani: „Au dreptate, pentru că sunt oameni care se deosebesc de ceilalţi veterani care au plecat în virtutea funcţiei. Trebuie să fie recunoscuţi, iar asta ar da un impuls pentru educaţia patriotică.”
Cum ar putea însă reacţiona autorităţile? Mihai Moldovanu, vice-premier pentru probleme sociale, spune că guvernul ar fi dispus să înceapă un dialog constructiv cu Uniunea Voluntarilor: „Normal ar fi ca ei să înainteze nişte condiţii – să fie clar cu ce nu sunt de acord. Şi atunci eu cred că ar fi subiect de discuţie. Situaţia poate fi depăşită fără procese în justiţie. Doar există calea dialogului.”
