Răspunzând la o sesizare a opoziţiei parlamentare, Curtea Constituţională a decis că numai Parlamentul poate stabili termenul în care să fie organizate alegerile prezidenţiale.
Opoziţia comunistă crede că norma constituţională ar obliga legislativul să organizeze alegeri prezidenţiale până la 28 februarie, adică la două luni de la data la care Marian Lupu a devenit preşedinte interimar. Încercând să forţeze alianţa majoritară să dea start procedurii până la finele acestei luni, comuniştii s-au adresat Curţii Constituţionale mizând pe o decizie care le-ar face dreptate.
După respingerea solicitării, reprezentantul juridic al comuniştilor Sergiu Sârbu a declarat că regretă decizia Curţii Constituţionale: „Decizia Parlamentului la acest subiect va fi politizată, subiectivă şi va fi tergiversată la nesfârşit. Noi ne angajăm totuşi să elaborăm un proiect de lege prin care să înlăturăm lacunele din lege şi să determinăm legislativul să-l voteze cât de curând.”
Dacă răspundea astăzi sesizării comuniştilor, Curtea şi-ar fi depăşit atribuţiile, şi-au comentat la rândul lor decizia magistraţii Curţii Constituţionale.
Judecătorul CC, Victor Puşcaşu: „Numai Parlamentul decide. Asta aparţine exclusiv Parlamentului. În acest caz concret, acest termen de două luni nu poate fi aplicat. Pentru că vacanţa funcţiei de preşedinte a intervenit la 11 septembrie 2009. Atunci s-au aplicat aceste două luni. Mai departe, aceste două luni au plecat.”
Totuşi, instanţa a sugerat Parlamentului să nu lase fără atenţie lacuna constituţională. Asta înseamnă, aşa cum remarcă analistul de la ADEPT Corneliu Gurin, că legiuitorii ar trebui să iniţieze o modificare constituţională pentru a preciza cât timp poate aştepta Parlamentul până să înceapă procedura de alegere a şefului statului după un scrutin anticipat. O precizare care şi-ar avea probabil rostul pentru situaţii similare în viitor, mai crede comentatorul, nu şi pentru rezolvarea problemei actuale legate de alegerea şefului statului.
De ce comuniştii insistă pe demararea acestei proceduri? Pentru că îşi doresc anticipate şi vor să grăbească survenirea acestora, crede Corneliu Gurin: „Dacă se numeşte data, asta înseamnă a intra în procedura de 45 de zile în care trebuie fie să fie ales şeful statului, fie să intrăm în alegeri anticipate”.
Observatorii cred că alianţa nu ar trebui să declanşeze procedura de alegere a şefului statutului până nu se va asigură că aceasta se va încununa cu success.
