Deşi legea care le permite cetăţenilor să ştie ce decizii iau autorităţile, a fost adoptată încă în 2008, unele instituţii publice în continuare o aplică doar ca să salveze aparenţele – este concluzia unui raport de monitorizare a transparenţei în procesul decizional realizat de experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT).
La finele monitorizării care a durat mai mult de jumătate de an, experţii de la ADEPT constată că legea care a fost gîndită ca o pîrghie ce i-ar obliga pe funcţionari să adopte decizii în beneficiul cetăţenilor, stabileşte cerinţe pe care autorităţile nu reuşesc să le îndeplinească în întregime.
Cercetarea arată că de cele mai dese ori, mai exact in 70% de cazuri, autorităţile doar anunţă despre intenţia de a lua o decizie şi ignoră obligatia de a argumenta de ce este necesară să fie adoptată decizia respectivă. Şi doar în 6-7% din cazurile care au fost monitorizate pe pagina web a instituţiei poate fi găsită o sinteză a recomandărilor formulate de societatea civilă, după cum prevede legea.
Dar lista abaterilor care scot în vileag atitudinea neglijentă a instituţiilor publice faţă de lege este mai mare, susţine coordonatorul de proiect Cristina Cojocaru: “Cînd autoritatea anunţă despre faptul că iniţiază elaborarea unei decizii, uneori ei uită să indice şi în ce termene urmează cetăţenii să transmită recomandările sau nu se indică persoana căreia sau modalitatea în care urmează să fie transmise aceste recomandări. Ceea ce din start complică sau invalidează orice încercare de-a participa în procesul de luare a deciziilor. Legea prevede că autorităţile publice urmează să menţină aceste anunţuri pentru un termen de 15 zile lucrătoare. În practică, acest termen nu întotdeauna se respectă, cam într-o treime din toate cazurile termenul este mai mic.”
Utilizînd datele unui raport premergător realizat tot de ADEPT, cercetarea constată că în timp ce unele instituţii publice au avansat în aplicarea prevederilor legii, altele bat pasul pe loc. De ce unele ministere au aceleaşi probleme ca acum un an, iar altele se descurcă mai bine? Iată ce argumente au adus instituţiile în apărarea lor experţilor de la ADEPT.
Elena Prohniţchi: “Una din probleme este lipsa de resurse umane. În al doilea rind în cadrul ministerului asigurarea transparenţei nu este perceputăm ca prioritate. Coordonatorul este nevoit să solicite repetat de la colegii săi proiectele de decizie ca ulterior să le plaseze pe site. O a treia – ei consideră că din moment ce cetăţenii în general nu sînt foarte activi, respectiv ei nu sînt motivaţi să depună un efort suplimentar plasînd pe site toată informaţia detaliată conform prevederilor legislaţiei. ”
Raţionamente respinse însă de juriştii de la ADEPT, care spun că pentru neaplicarea legii nu există scuze. Autorităţile nu pot fi însă sancţionate pentru aceste abateri, constată experţii, pentru că legea nu ar prevedea acest lucru. Singura modalitate care să disciplineze administraţia publică ar fi contestarea deciziilor care au fost adoptate fără să fie respectat principiul transparenţei în instanţă – notează directorul ADEPT Igor Boţan:
“Nu există efectiv sancţiuni pentru faptul că guvernul sau autorităţile nu-şi onorează obligaţiunile. În situaţia asta doar adresările în instanţă, în contenciosul administrativ pot rezolva situaţia. Dacă se face un val îi va forţa pe guvernanţi să găsească şi soluţiile respective. Să vă dau exemple: scandalurile pe care le avem cu medicamentele, scandalurile care apar cu deciziile privind anumite restricţii la export, de grîu ş.a.m.d. Imaginaţi-vă că deciziile care se iau pe marginea unor astfel de lucruri sensibile ar fi contestate de cetăţeni în baza faptului că deciziile adoptate nu au avut loc în baza prevederilor legii. ”
Experţii se declară convinşi că cetăţenii ar putea da viaţă acestei legi dacă se vor folosi de instrumentele pe care le pune la dispoziţie statul, de dreptul să conteste o decizie în cazul de faţă.
La finele monitorizării care a durat mai mult de jumătate de an, experţii de la ADEPT constată că legea care a fost gîndită ca o pîrghie ce i-ar obliga pe funcţionari să adopte decizii în beneficiul cetăţenilor, stabileşte cerinţe pe care autorităţile nu reuşesc să le îndeplinească în întregime.
Cercetarea arată că de cele mai dese ori, mai exact in 70% de cazuri, autorităţile doar anunţă despre intenţia de a lua o decizie şi ignoră obligatia de a argumenta de ce este necesară să fie adoptată decizia respectivă. Şi doar în 6-7% din cazurile care au fost monitorizate pe pagina web a instituţiei poate fi găsită o sinteză a recomandărilor formulate de societatea civilă, după cum prevede legea.
Dar lista abaterilor care scot în vileag atitudinea neglijentă a instituţiilor publice faţă de lege este mai mare, susţine coordonatorul de proiect Cristina Cojocaru: “Cînd autoritatea anunţă despre faptul că iniţiază elaborarea unei decizii, uneori ei uită să indice şi în ce termene urmează cetăţenii să transmită recomandările sau nu se indică persoana căreia sau modalitatea în care urmează să fie transmise aceste recomandări. Ceea ce din start complică sau invalidează orice încercare de-a participa în procesul de luare a deciziilor. Legea prevede că autorităţile publice urmează să menţină aceste anunţuri pentru un termen de 15 zile lucrătoare. În practică, acest termen nu întotdeauna se respectă, cam într-o treime din toate cazurile termenul este mai mic.”
Utilizînd datele unui raport premergător realizat tot de ADEPT, cercetarea constată că în timp ce unele instituţii publice au avansat în aplicarea prevederilor legii, altele bat pasul pe loc. De ce unele ministere au aceleaşi probleme ca acum un an, iar altele se descurcă mai bine? Iată ce argumente au adus instituţiile în apărarea lor experţilor de la ADEPT.
Elena Prohniţchi: “Una din probleme este lipsa de resurse umane. În al doilea rind în cadrul ministerului asigurarea transparenţei nu este perceputăm ca prioritate. Coordonatorul este nevoit să solicite repetat de la colegii săi proiectele de decizie ca ulterior să le plaseze pe site. O a treia – ei consideră că din moment ce cetăţenii în general nu sînt foarte activi, respectiv ei nu sînt motivaţi să depună un efort suplimentar plasînd pe site toată informaţia detaliată conform prevederilor legislaţiei. ”
Raţionamente respinse însă de juriştii de la ADEPT, care spun că pentru neaplicarea legii nu există scuze. Autorităţile nu pot fi însă sancţionate pentru aceste abateri, constată experţii, pentru că legea nu ar prevedea acest lucru. Singura modalitate care să disciplineze administraţia publică ar fi contestarea deciziilor care au fost adoptate fără să fie respectat principiul transparenţei în instanţă – notează directorul ADEPT Igor Boţan:
“Nu există efectiv sancţiuni pentru faptul că guvernul sau autorităţile nu-şi onorează obligaţiunile. În situaţia asta doar adresările în instanţă, în contenciosul administrativ pot rezolva situaţia. Dacă se face un val îi va forţa pe guvernanţi să găsească şi soluţiile respective. Să vă dau exemple: scandalurile pe care le avem cu medicamentele, scandalurile care apar cu deciziile privind anumite restricţii la export, de grîu ş.a.m.d. Imaginaţi-vă că deciziile care se iau pe marginea unor astfel de lucruri sensibile ar fi contestate de cetăţeni în baza faptului că deciziile adoptate nu au avut loc în baza prevederilor legii. ”
Experţii se declară convinşi că cetăţenii ar putea da viaţă acestei legi dacă se vor folosi de instrumentele pe care le pune la dispoziţie statul, de dreptul să conteste o decizie în cazul de faţă.
