Ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova Valeri Kuzmin a ţinut azi o prelegere publică în faţa studenţilor de la Universitatea Liberă Internaţională, intitulată „Priorităţile externe ale Federaţiei Ruse în perioada contemporană.” Lucia Diaconu l-a întrebat pe politologul Mihai Cernencu ce a reţinut din discursul diplomatului rus şi cum îl interpretează.
Europa Liberă: Ce mesaj aţi desprins din alocuţiunea ambasadorului Kuzmin? Şi-a schimbat Rusia priorităţile de politică externă sau nu?
O anumită evoluţie a atitudinii față de NATO?
Mihai Cernencu: Nu cred că şi le-a schimbat. Rusia are zone sensibile, zone unde are interes special şi în aceste zone, spune Rusia, prin concepţia politicii sale externe că va elabora nişte politici foarte bune care ar duce la popoarele care trăiesc acolo la relaţii foarte bune. În condiţiile actuale, cînd Rusia are nevoie să se modernizeze, iar modernizarea nu poate surveni sau nu se poate realiza decît cu ajutorul Uniunii Europene sau al SUA. Deci din punctul ăsta de vedere, ceea ce a vrut să spună ambasadorul Federaţiei Ruse mi se pare că se leagă într-un fel cu sosirea la Chişinău a vicepreşedintelui SUA aici. Sigur că el va veni cu un mesaj de susţinere a reformelor şi a R. Moldova. Şi tocmai probabil din acest considerent Kuzmin a vorbit despre faptul că criza din 2008 şi ulterior este nu altceva decît falimentul ideologiei şi politicii capitalist-liberale. Pe de altă parte, ceea ce-a spus vizavi de SUA nu au fost ca de obicei învinuiri, mai mult a pus accentual pe resetarea relaţiilor. S-a mai referit şi la cooperarea în continuare între SUA şi Rusia vorbind că au probleme serioase, pe care le pot soluţiona împreună. Şi că uite că Rusia într-adevăr este dispusă să meargă împreună chiar dacă mă rog nu este de acord cu unele lucruri, deci pericolele care sînt astăzi ele sînt mult mai mari şi ar trebui să lucreze împreună.
Europa Liberă: Cum vor evolua relaţiile Rusiei cu NATO, ce-aţi reuşit să desprindeţi din discursul lui Kuzmin?
Mihai Cernencu: Deci nu este o schimbare totală dar se vede o anumită evoluţie. Dacă atunci cînd încercau, dacă ne aducem aminte primul val de aderare, considerau că extinderea NATO în apropierea hotarelor Federaţiei Ruse prezintă un pericol pentru securitate cel puţin astăzi din ceea ce a spus Kuzmin nu mai vedem acest pericol. Adică nu atît pericol cît ceea ce nu place Federaţiei Ruse este că SUA utilizează forţa în diferite locuri ale globului pămîntesc la propria lor dorinţă. Deci ceea ce nu place astăzi Federației Ruse. Mie mi se pare că Rusia a înţeles un lucru esenţial: aflarea trupelor NATO în Afganistan de fapt nu este altceva decît într-un fel apără hotarele sudice ale Federaţiei Ruse de pătrunderea substanţelor narcotice, a bandelor ş.a.m.d. Şi aici Rusia sigur că trebuia să-şi revizuiască concepţia sa, pentru că contribuie la securitatea FR în partea sudică.
Europa Liberă: Putem să ne aşteptăm la schimbări în ceea ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean şi poziţia Rusiei, s-a schimbat ceva?
Mihai Cernencu: Nu s-a schimbat nimic, cel puţin cum percep eu. Noi ştim că s-a discutat la nivelul Angela Merkel şi Medvedev. Nu s-a mai vorbit despre un statut special, nu s-a mai vorbit despre faptul că noi nu vom mai pleca de-aici, nu s-a mai vorbit despre lucruri tradiţionale pe care le ştim. Nu ştiu ce-ar vrea să însemne lucrul ăsta, a spus că este nevoie de o decizie politică şi de voinţă politică. Din partea Chişinăului eu nu ştiu dacă nu există voinţă politică, nu ştiu din partea Moscovei dacă există această voinţă politică.