Doi oficiali ai Consiliului Europei care monitorizează reformele democratice în Moldova au spus la Chişinău că ţara ar putea fi pregătită să iasă de sub monitorizare cel mai devreme la sfârşitul lui 2012. Ce reforme mai aşteaptă Consiliul Europei de la Moldova?
Coraportorii comisiei de monitorizare a APCE care s-au aflat într-o vizită de documentare la Chişinău, s-au declarat convinsi ca Moldova se află pe calea corectă dar mai are încă de lucru pentru a se ajusta la valorile şi principiile CoE. Iar impasul in care a intrat după alegerile din 2009 ar putea să afecteze mersul reformelor interne pe care RM s-a angajat să le facă.
Lise Christoffersen: “Principalele aspecte asupra cărora noi ne-am axat atenţia sînt reformele ce ţin de constituţia ţării, sistemul judiciar, reformarea codului electoral, situaţia privind drepturile omului din RM şi în particular foarte mult ne-a interest statutul proiectului legii privind combaterea şi prevenirea discriminării, pentru că acest proiect de lege privind antidiscriminarea este foarte important. Este o chestiune foarte importantă care afectează drepturile omului. De asemenea problema corupţiei care se pare că este o problemă foarte importantă. ”
Ce reţine Moldova să treacă la următoarea etapă, de după monitorizare: lipsa legilor bune sau punerea anevoioasă a acestora în practică?
Al doilea coraportor Piotr Wach susţine că şi una şi alta. „Se depun eforturi foarte mari de a modifica legislaţia, dar asta este partea uşoară. Partea cea mai grea este implementarea. Şi este mai dificilă din cauza mentalităţii. Oamenii au anumite obişnuinţe pe care este greu să le schimbi.”
Îndeplinirea intocmai a angajamentelor faţă de CoE ar însemna că Moldova ar fi mult mai pregătită de jinduita aderare la Uniunea Europeană, constata in unanimitate expertii locali. Pentru că în mare parte UE şi CoE întrebuinţează aceleaşi criterii.
Corneliu Gurin de la ADEPT: “Este vorba de aşa-numitul criteriu politic care este unul din principalele criterii de aderare la UE şi care presupune stat democratic, alegeri libere, instituţii democratice funcţionale, libertăţi, mass-media şi toate celelalte aspecte pe care de fapt le monitorizează comisia specială a APCE. Realizarea recomandărilor respective ar fi 90 la sută din îndeplinirea criteriilor politico-democratice cerute de UE. Mai sînt încă alte trei criterii principale dar ele sînt axate pe probleme specifice în cadrul UE.”
Alte ţări care la prima vedere nu au progresat mult faţă de Moldova în ce priveşte protejarea drepturilor omului totusi au ieşit de sub monitorizare mai devreme. L-am întrebat pe analistul Corneliu Ciurea cum apreciază Consiliul Europei situaţia unei ţări.
Corneliu Ciurea: “Nu este nimic strict în această privinţă şi nu există criterii clare. Lucrurile sînt mai fluide. Ucraina nu mai este monitorizată de CoE. RM continuă să fie monitorizată. O explicaţie ar fi tocmai criteriul politic. Noi am avut o guvernare comunistă o perioadă destul de îndelungată şi ea arăta destul de prost în Europa. Oprirea monitorizării ar reprezenta un semnal politic prin care Consiliul Europei va arăta că RM a păşit dacă vreţi ireversibil pe o cale a modernizării.”
Autorităţile moldovene au cerut deja CoE să scoată ţara de sub monitorizare. Astăzi coraportorii comisiei de monitorizare au declarat că prima posibilitate pentru RM ar putea să apară la sfîrşitul anului 2012.
Coraportorii comisiei de monitorizare a APCE care s-au aflat într-o vizită de documentare la Chişinău, s-au declarat convinsi ca Moldova se află pe calea corectă dar mai are încă de lucru pentru a se ajusta la valorile şi principiile CoE. Iar impasul in care a intrat după alegerile din 2009 ar putea să afecteze mersul reformelor interne pe care RM s-a angajat să le facă.
Lise Christoffersen: “Principalele aspecte asupra cărora noi ne-am axat atenţia sînt reformele ce ţin de constituţia ţării, sistemul judiciar, reformarea codului electoral, situaţia privind drepturile omului din RM şi în particular foarte mult ne-a interest statutul proiectului legii privind combaterea şi prevenirea discriminării, pentru că acest proiect de lege privind antidiscriminarea este foarte important. Este o chestiune foarte importantă care afectează drepturile omului. De asemenea problema corupţiei care se pare că este o problemă foarte importantă. ”
Mentalitatea inerțială împiedică implementarea noilor legi
Ce reţine Moldova să treacă la următoarea etapă, de după monitorizare: lipsa legilor bune sau punerea anevoioasă a acestora în practică?
Al doilea coraportor Piotr Wach susţine că şi una şi alta. „Se depun eforturi foarte mari de a modifica legislaţia, dar asta este partea uşoară. Partea cea mai grea este implementarea. Şi este mai dificilă din cauza mentalităţii. Oamenii au anumite obişnuinţe pe care este greu să le schimbi.”
Îndeplinirea intocmai a angajamentelor faţă de CoE ar însemna că Moldova ar fi mult mai pregătită de jinduita aderare la Uniunea Europeană, constata in unanimitate expertii locali. Pentru că în mare parte UE şi CoE întrebuinţează aceleaşi criterii.
Corneliu Gurin de la ADEPT: “Este vorba de aşa-numitul criteriu politic care este unul din principalele criterii de aderare la UE şi care presupune stat democratic, alegeri libere, instituţii democratice funcţionale, libertăţi, mass-media şi toate celelalte aspecte pe care de fapt le monitorizează comisia specială a APCE. Realizarea recomandărilor respective ar fi 90 la sută din îndeplinirea criteriilor politico-democratice cerute de UE. Mai sînt încă alte trei criterii principale dar ele sînt axate pe probleme specifice în cadrul UE.”
Alte ţări care la prima vedere nu au progresat mult faţă de Moldova în ce priveşte protejarea drepturilor omului totusi au ieşit de sub monitorizare mai devreme. L-am întrebat pe analistul Corneliu Ciurea cum apreciază Consiliul Europei situaţia unei ţări.
Corneliu Ciurea: “Nu este nimic strict în această privinţă şi nu există criterii clare. Lucrurile sînt mai fluide. Ucraina nu mai este monitorizată de CoE. RM continuă să fie monitorizată. O explicaţie ar fi tocmai criteriul politic. Noi am avut o guvernare comunistă o perioadă destul de îndelungată şi ea arăta destul de prost în Europa. Oprirea monitorizării ar reprezenta un semnal politic prin care Consiliul Europei va arăta că RM a păşit dacă vreţi ireversibil pe o cale a modernizării.”
Autorităţile moldovene au cerut deja CoE să scoată ţara de sub monitorizare. Astăzi coraportorii comisiei de monitorizare au declarat că prima posibilitate pentru RM ar putea să apară la sfîrşitul anului 2012.
