Linkuri accesibilitate

Drepturile Omului în Transnistria, în vizorul Parlamentului UE


Ale teme ale ediţiei: ce cunosc românii despre locuitorii Republicii Moldova şi care sunt cauzele migrării în masă a forţei de muncă din Transnistria?


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi însă buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:00 0:00
Link direct



----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Partidul de guvernământ din Rusia Edinaia Rossia va sprijini candidatul partidului Obnovlenie la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului din regiunea transnistreană. Agenţia Novîi Reghion îl citează cu această declaraţie pe preşedintele comitetului pentru relaţii internaţionale în Duma de stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, care a participat pe 14 mai, la Tiraspol, la congresul partidului Obnovlenie, formaţiune cu care Edinaia Rossia are încheiat un acord de parteneriat. Congresul nu a stabilit cine va fi candidatul din partea Obnovlenie, însă potrivit preşedintelui acestei formaţiuni şi a Sovietului suprem din Tiraspol, Anatoli Kaminski, numele său va fi cunoscut mai aproape de data alegerilor. Potrivit unui comunicat de presă al Sovietului suprem, Konstantin Kosaciov a dezminţit speculaţiile că Rusia şi-ar fi pierdut interesul faţă de Transnistria. El a spus că pentru această regiune s-ar duce acum o bătălie geopolitică crâncenă şi că prin mijlocirea Moldovei, referitor la Transnistria îşi fac planuri România, Uniunea Europeană şi NATO, şi că Rusia nu va abandona niciodată acest teritoriu. „Transnistria are nevoie de modernizare, de noi abordări şi soluţii, inclusiv de o reînnoirea cadrelor”, a spus Kosaciov. Novîi Reghion îl citează pe oficialul rus şi cu declaraţia că activitatea comitetului său din Duma rusească va fi orientată în viitorul apropiat spre adoptarea unor decizii foarte importante, menite să asigure o dezvoltare economică şi socială auto-suficientă a Transnistriei, aşa încât regiunea să nu mai depindă de proiectele umanitare ruseşti. Totodată, Kosaciov a declarat că modelul unui stat unitar Republica Moldova, ca soluţie pentru conflictul transnistrean, ar fi „o variantă practic exclusă”, pentru că, a spus el, „ignoră în principiu statutul special şi interesele speciale ale locuitorilor Transnistriei”.

Înainte de a merge la Tiraspol, preşedintele comisiei de politică externă a Dumei de stat, Konstantin Kosaciov, a discutat la Chişinău cu omologul său Igor Corman, care i-a propus să fie reluată cooperarea interparlamentară moldo-rusă. Un comunicat de presă al Parlamentului moldovean precizează că oficialul rus a vizitat Republica Moldova la invitaţia lui Corman. Comunicatul îl citează pe Kosaciov acceptând propunerea şi exprimându-şi speranţa că dialogul moldo-rus poate primi un imbold în urma paşilor de cooperare interparlamentară.

Şeful securităţii transnistrene Vladimir Antiufeev a criticat activitatea colegilor săi de la ministerul de externe din Tiraspol pentru întărirea măsurilor de încredere cu Chişinăul, ceea ce a dus la o posibilă reluare a negocierilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. Acum, a spus Antiufeev citat de Novîi region, structuri din exteriorul Transnistriei ar avea posibilitatea să manipuleze reglementarea, utilizând pârghii de influenţă asupra businessului transnistrean.

Premierul Republicii Moldova Vlad Filat a mulţumit Consiliului Europei pentru sprijinul acordat în eforturile de eliberare a jurnalistului Ernest Vardanean din detenţia de la Tiraspol şi şi-a exprimat speranţa că şi în cazul lui Ilie Cazac apelurile venite din partea opiniei publice şi a comunităţii internaţionale vor avea efect. La întâlnirea premierului cu şeful directoratului politic al Consiliului Europei, Jean-Louis Laurens, aflat la Chişinău pe 13 mai într-o vizită de documentare, s-a discutat şi despre necesitatea reluării cât mai grabnice a negocierilor oficiale în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Cazurile Vardanean şi Cazac au fost menţionate şi într-un ultim raport al organizaţiei Amnesty Internaţional despre respectarea drepturilor omului în lume în 2010. În raport se spune că administraţia din regiunea transnistreană nu respectă standardele unui proces de judecată echitabil. În legătură cu acestea, directorul executiv al Amnesty Internaţional Moldova, Cristina Pereteatcu, a preczat într-o conferinţă de presă că cei doi nu au avut parte de un proces echitabil, adică n-a avut posibilitatea să-şi aleagă un avocat, să fie vizitaţi şi să primească îngrijiri medicale.

Cristina Pereteatcu: „Suntem foarte bucurosi ca Ernest Vardanean a fost eliberat, cazul lui a fost unul fericit. Speram foarte mult ca Ilie Cazac va avea si el parte de un final fericit si va fi eliberat.”

A declarat directorul executiv al Amnesty Internaţional Moldova, Cristina Pereteatcu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Într-un nou raport anual despre drepturile omului în lume, organizația Amnesty International menționa discriminarea pe criteriul orientării sexuale și tortura în arestul poliției drept principalele probleme observate în Moldova în 2010. Un an care, la scară globală, a lăsat să se întrevadă posibilitatea unei lumi noi, în care fiecare om ar avea acces la informația de interes public și ar putea participa la luarea deciziilor care-i afectează viața, fără a-i fi teamă de persecuții. Raportul face trimitere şi la cazul jurnalistului din Tiraspol Ernest Vardanean, acuzat de spionaj şi graţiat, după mai bine de un an de detenţie, precum şi la cel al fostului inspector fiscal din Bender, Ilie Cazac, care şi el a avut parte de o anchetă şi un proces secretizate şi a fost judecat sub aceeaşi acuzaţie la ani grei de închisoare. Amnesty International a constatat astfel o dată în plus că administraţia transnistreană nu respectă standardele unui proces de judecată echitabil.

Despre cele două cazuri flagrante de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului, cum le-au calificat în repetate rânduri importante instituţii internaţionale a stat de vorbă corespondenta Europei Libere la Stasbourg, Iolanda Bădiliţă, cu europarlamentara Tatiana Zdanoka, vicepreşedinte al comitetului de cooperare Uniunea Europeană - Republica Moldova.

Europa Libera: Dna Zdanoka, dupa un an de temnita, jurnalistul Vardanean a fost gratiat de aceleasi autoritati care l-au acuzat de inalta tradare si spionaj. Cand au avut dreptate asa numitele autoritati transnistrene atunci sau acum?

Tatiana Zdanoka

Tatiana Zdanoka: „Stiti, nu sunt judecator si este foarte dificil sa estimam cu claritate care dintre decizii a fost cea justa. Insa, in opinia mea, pentru acuzatia de spionaj trebuie formulate argumente foarte solide. Ma indoiesc ca tribunalul care a judecat acest caz a avut aceste argumente. Prin urmare, decizia autoritatilor asa-zisei regiuni transistrene este foarte binevenita. Sunt convinsa ca este o decizie luata la presiunea comunitatii internationale si asta arata ca toate eforturile care s-au facut au avut un sens.”

Europa Libera: Oricum, Vardanean nu a avut un proces corect. A avut sporadice contacte cu familia sa, asistenta juridica a lasat de dorit. O data cu aceasta gratiere, abuzul la care a fost supus, incalcarea drepturilor sale fundamentale vor fi pur si simplu sterse cu buretele?

Tatiana Zdanoka: „I-as recomanda domnului Vardanean sa se adreseze CEDO. Atata vreme cat Moldova are un Acord de Asociere cu UE, ar putea fi folosit acest instrument deoarece in acest moment intre Consiliul Europei si Uniunea Europeana se fac eforturi pentru intarirea protectiei drepturilor omului. Sunt sigura ca exista activisti pentru drepturile omului si experti care il pot ajuta pe dl Vardanean sa duca acest caz la CEDO pentru a fi declansata o investigatie mai serioasa.”

Europa Libera: Sunt sigura ca stiti, mai exista inca o persoana in inchisoare pe aceleasi considerente, spionaj si inalta tradare. Este vorba de dl Ilie Cazac. Va asteptati ca asa numitele autoritati din Transnistria il vor elibera, si pe acesta, ca si pe Vardanean?

Tatiana Zdanoka: „Eu sper ca autoritatile de facto din Transnistria vor merge in continuare pe aceasta politica a bunei vointe care va ajuta si rezolvarea conflictului acesta inghetat. Insa repet, eu cred ca daca activistii pentru drepturile omului nu se vor bate pentru aceste lucruri, Vestul nu va reactiona in mod adecvat.”

Europa Libera: Vorbind despre conflictul inghetat pe care il avem in regiunea transnistreana a Republicii Moldova este eliberarea lui Vardanean un semn ca lucrurile merg in directia buna?

Tatiana Zdanoka: „Cred ca este un semn ca autoritatile de facto transnistrene sunt pregatite sa fie deschise catre o comunicare internationala. Acesta este un semn bun si este de preferat sa avem un proces de negociere decat un conflict inghetat. In cele din urma, orice negociere duce la rezolvarea unui conflict. Dar vorbind in termeni geopolitici, UE trebuie sa aiba bune relatii cu toti vecinii sai rasariteni, mai ales in acest context marcat de criza economica, cea ecologica, conflictul civilizatiilor, incluzand aici problemele religioase si de confesiune. In opinia mea, pe continentul european toate tarile trebuie sa isi intensifice cooperarea pentru a face fata impreuna provocarilor secolului 21. In cadrul acestui proces, cred ca aceste conflicte locale au sanse de a fi rezolvate cu succes.”

Radu Benea: Europarlamentara Tatiana Zdanoka, oaspetele ediţiei de astăzi.

-----------------------------------------------------------------------------------------------


Şi tot săptămâna trecută, la Bucureşti, Fundaţia Soros a dat publicităţii un amplu studiu despre Republica Moldova în conştiinţa românească, iar Sabina Fati vă prezintă pe scurt câteva concluzii:

17 % dintre romani considera ca România ar trebui sa se unifice cu Republica Moldova cu orice pret, potrivit cercetării „Republica Moldova in constiința publică româneasca” si care a fost data astazi publicitatii de fundatia Soros.

La intrebarea privind costurile unirii si la cit sint dispusi romanii sa sacrifice pentru unire, 44 % spun ca nu stiu, dar numai 16 % socotesc ca ar trebui sa se renunte la ideea de unire din cauza costurilor. Rezulta deci ca indiferenta este mai mare decit refuzul si exista unii care ar fi de acord cu unirea doar daca, de pilda, nivelul de trai scade cu 10 %. Pe de alta parte sint mai multi barbati (55 %) decit femei (45 %) care vor unirea si mai degraba cei din mediul urban (56 %) fata de cei din mediul rural (44 %).

Studiul se bazeaza pe un sondaj facut pe un esantion national cu o marja de eroare de plus/minus 2,5 % si un nivel de incredere de 95 %. Concluziile acestei cercetari scot la iveala ca romanilor nu le este prea clar ce identitate au locuitorii de dincolo de Prut, ca foarte putini romani au avut o experienta directa de cunoastere a Republicii Moldova, ca cele mai multe opinii despre aceasta tara sint bazate pe imaginar si ca aspectul pozitiv al relatiei romanilor cu moldovenii tine de o diminsiune mai degraba afectiva decit de cunoastere.

In orice caz chiar daca nu cunosc foarte multe despre moldoveni, romanii se simt cel mai puternic legati de ei, comparativ cu alte nationalitati. Ca alternativa la unirea in sens clasic, 46 % dintre romani sustin aderarea Moldovei la Uniunea Europeana. Cei care sint favorabili ideei de unire cu republica Moldova sustin ca unificarea ar fi mai benefica pentru moldoveni decit pentru romani. 64 % dintre romani spun ca unirea ar fi benefica Republici Moldova si doar 47 % cred ca Romania ar fi cea care ar profita mai mult de acest lucru.

In ceea ce priveste problemele conexe Republicii Moldova, cum ar fi spre exemplu chestiunea Transnistriei, romanii par prea putin interesati. Astfel doar 9 % dintre romani identifica Transnistria ca regiune a Republicii Moldova, in vreme ce 74% dintre romani nu cunosc sau nu sint interesati de Transnistria.

---------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Ultimele date statistice de la Tiraspol arară că populaţia regiunii continuă să scadă. În primul trimestru, numărul populaţiei a scăzut oficial cu o mie de oameni. Una din cauze este mortalitatea înaltă – 2000 de decese la 1200 de naşteri. O altă cauză a depopulării Transnistriei este migraţia masivă forţei de muncă. În ultimele două decenii, populaţia regiunii a scăzut cu aproape 300 de mii de oameni. La 1 aprilie, în Transnistria locuiau oficial 517 de mii de persoane.

De ce pleacă oamenii din stânga Nistrului şi în ce condiţii ar reveni acasă? Un vox populi pe străzi din Tiraspol şi Bender.


„Cred că vor continua să plece, pentru că salariile nu ne permit să trăim omeneşte. Ce i-ar opri? Un loc de muncă, apartamentul, copiii. Salarii de-ar fi, în rest, la noi e linişte, se poate de trăit”.

„Probabil şi eu am să plec. Anul trecut am primit paşaport bulgar. Sunt cetăţean al Bulgariei, am acolo viză de reşedinţă. Vreau să plec, pentru că aici e imposibil să trăieşti după cum ţi-ai dori, să-ţi asiguri un trai decent, să faci o reparaţie. Aici e imposibil”.

„În ziua de azi e foarte greu să supravieţuieşti. Chiar şi pentru studii ai nevoie de bani. Majoritatea celor apţi de muncă din Tiraspol au trăit în perioada sovietică şi au lucrat la întrpeprinderile noastre, însă aşa cum aceste întreprinderi acum sunt închise, ei sunt nevoiţi să plece, pentru că nu au cum să câştige un ban să supravieţuiască. Serviciile comunale, medicamentele, transportul, mâncarea – totul costă bani. Eu lucrez la Moscova de 7 ani ca funcţionar. Aici am lucrat pe macara la uzina Kirov – 23 de ani am lucrat la uzină. Am aici viză de reşedinţă, fiul meu învaţă aici la universitate… Ce ar putea să oprească oamenii să plece? În primul rând, nivelul de trai. Eu nu vreau ca mâine copiii mei să cunoască asemenea emoţii tari ca lipsa banilor pentru o bucată de pâine sau transport. Orice familie conştientă se îngrijeşte de ziua de mâine, aşa încât copiii să fie asiguraţi şi să nu ducă lipsă de lucruri elementare”.

„Eu tot timpul sunt plecat. Aici deja vin în ospeţie. Dacă m-aş fi însurat, poate nu plecam, mă angajam la lucru. Aşa lucrez în Rusia, la un cinematograf, merg în deplasări prin toată ţara. E interesant”.

„Până când nu se va schimba politica preţurilor şi a salariilor, oamenii vor pleca”.

„Sperăm că ceva se va schimba în bine. Autorităţile trebuie să oprească acest proces ca tinerii să lucreze aici”.

„Cred că oamenii vor continua să plece. Pentru că salariile sunt mici şi locurile de muncă puţine. Asta e soluţia – locuri de muncă şi salarii bune. Ar mai fi o variană – să scadă preţurile, dar asta nu va face nimeni”.

„Trebuie să schimbăm ceva, noi nu trebuie să trăim aşa mai departe. În primul rând, să oferim locuri de muncă tinerilor. Noi, cumva, ne vom adapta. Probabil că trebuie atrase nişte investiţii. Tare mult aş vrea să trăim mai bine, însă problema e că nu vom obţine asta nici prin scăderea preţurilor, nici prin majorarea salariilor. Nu vom reuşi nimic, dacă suntem un stat sărac şi ne batem de la o bucată de pâine. Aici sunt necesare nişte reforme, dar trebuie să ne gândim la asta”.


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG