În fiecare an, la 14 iunie în lume este marcată ziua Donatorului de sînge. În Moldova donatorii voluntari acoperă doar a treia parte din sîngele de care ar avea nevoie sistemul de sănătate. Ca să încurajeze donarea benevolă, la Chişinău au fost deschise azi mai multe centre de colectare a sîngelui. La unul din ele a fost corespondenta noastră Lucia Diaconu.
Ziua „Donatorului de sînge” la Chișinău
Pe mulţi din cei cu care am reuşit să stau de vorbă la unul din punctele de donare deschise special i-a făcut să doneze azi sînge întîmplarea să fi avut o rudă sau un prieten nimerit într-o situaţie dificilă.
Valerii: „Nora mea avea nevoie de sînge. Ea a făcut un accident anul trecut. Aşa că am donat sînge. Şi prietenii, şi alte rude au donat şi ele. ”
Vladimir Ignatenco: „Ştiind că asta-i un lucru bun de ce nu? Pentru că am avut şi eu cazuri. Un neam de-al meu avea nevoie de singe. Şi am ajuns la aceea că practic nimeni nu putea să deie… Salvezi o viaţă fără doar şi poate şi faci un lucru foarte bun. Mai ales cînd am văzut-o pe ea de-acum în picioare, frumos, vesel…”
Irina: „A fost operată mama soţului meu şi am mers toţi să donăm sînge. ”
Şefa Centrului Naţional de Transfuzie a Sîngelui Svetlana Cebotari confirmă că în cazuri de urgenţă se mizează în primul rînd pe solidaritatea rudelor: „Situaţia de astăzi în donarea de sînge se califică cam în felul următor - 70 la sută din cei care se prezintă la punctele de colectare a sîngelui din ţară sînt donatorii rude sau persoanele apropiate ale acelor pacienţi care au necesitate de o transfuzie şi doar 30 la sută sînt donatori voluntari. În toate ţările europene dezvoltate sută la sută sînt donatori voluntari. ”
Chiar dacă sîngele rudelor donatoare nu este utilizat exact
pentru pacientul pe care s-au oferit să-l ajute, el este colectat pentru a completa rezerva de sînge a statului. Această practică ajută ţările care înregistrează un procent mic de donări voluntare să-şi asigure rezervele necesare de sînge pentru situaţii excepţionale, cum ar fi epidemiile sau calamităţile naturale.
Deşi sistemul funcţionează, Centrul de Tranfuzie a Sîngelui organizează în fiecare an campanii în care să încurajeze cetăţenii să devină donatori benevoli sistematici, adică să doneze sînge nu constrînşi de situaţie dar permanent şi de bunăvoie.
Svetlana Cebotari: „Sînge este în cantităţi suficiente, dar ca şi organismul uman sîngele are o viaţă. Spre exemplu, trombocitele în organismul nostru trăiesc 9 zile, fiind preluate din organism, maximum ce pot tehnologiile moderne a prezenta sînt 5 zile. Vă daţi seama că reînnoirea acestor rezerve este necesară încontinuu. ”
Pentru a înrădăcina această practică, la sfîrşitul anului trecut guvernul a emis un regulament care le dă persoanelor ce donează sînge permanent facilităţi medicale şi de transport.
Statistica arată că un donator de sînge ar putea salva sau îmbunătăţi starea de sănătate a trei persoane. În timp ce zilnic în Republica Moldova cel puţin 100 de oameni ar avea nevoie de o transfuzie.
