Linkuri accesibilitate

Mărturii despre o istorie răvășită


M. Chebana: „Victime sau motoare ale ideologiilor care au măturat ultimele două secole, evreii români sînt uitații istoriei”.



La Paris, la editura Non Lieu a apărut zilele acestea un volum de proporții reduse, semnat de doi ziariști francezi și intitulat în traducere „Amintirile unor evrei din România”. O carte de actualitate în contextul dezbaterii în jurul ultimelor afirmații ale președintelui Trian Băsescu despre Ion Antonescu, și pe care v-o semnalează într-o agendă culturală Victor Eskenasy:

Autorii cărții sînt Mehdi Chebana, colaborator al canalului de televiziune Franța 1, corespondent și ziarist independent specializat în problemele României și ale R. Moldova, și Jonas Mercier Mure-Ravaud, ziarist și documentarist în prezent lucrînd la București.

Cele circa 120 de pagini ale cărții lor, „Mémoires des Juifs
de Roumanie
”, pornesc de la constatarea, puțin forțată, că „Europa occidentală ignoră în mare măsură istoria lor [a evreilor români], Israelul o pune puțin în valoare, iar ei înșiși s-au închis multă vreme într-o tăcere apăsătoare. Victime sau motoare ale ideologiilor care au măturat ultimele două secole, evreii români sînt uitații istoriei”.

Cei doi autori apreciază, de asemenea, în preambulul

mărturiilor pe care le inserează în carte, că „din ignoranță, indiferență, uneori încă din motive ideologice, numeroși români continuă să uite, să minimizeze sau să nege rolul activ jucat de țara lor în nimicirea evreilor. Această tendință apăsătoare este legată de complexitatea cazului României: pe de-o parte ea s-a implicat direct, fără presiune din partea germanilor, în persecuții, masacre și în organizrea lagărelor de concentrare în Transnistria; pe de altă parte, ea s-a desolidarizat de proiectul de exterminare imaginat de al 3-lea Reich, refuzînd în 1942 să participe la deportarea evreilor români spre lagărele de concentrare naziste...”.

Și, spun autorii, „acest refuz este cel care alimentează tentativele de reabilitare a lui Ion Antonescu” atît de către mediile extremiste, ultranaționaliste, cît și de unele formațiuni și personalități de inspirație democrată. Inutil de insistat cît de actuală este constatarea după declarațiile recente ale președintelui Traian Băsescu, punînd un inadmisibil și nedemn semn de egalitate între dictatorul antisemit Antonescu și regele Mihai!

Altfel, volumul, „Mémoires des Juifs de Roumanie”, apărut la editura pariziană Non Lieu, este o captivantă evocare a istoriei, culturii și lumii evreiești din România, văzute prin ochii a nouă martori, ale căror amintiri au fost culese atît în țară, cît și între cei emigrați în Israel. Prin spusele lui Dov Adler, de la Ierusalim, autorii evocă primele emigrări evreiești de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și colonia de la Rosh Pina (uitînd din păcate numele unuia din principalii inițiatori ai mișcării, tînărul, pe atunci, Moses Gaster).

Cu Rudi Katz este evocată renașterea vieții evreiești la Brașov. Un capitol, intitulat „Vremea persecuțiilor” evocă, - cu inginerul Liviu Beriș, născut la Herța, cu Leonard Zăicescu, ieșan și supraviețuitor al teribilului pogrom de la Iași, din 1941, sau cu Devy Abraham din Galați, deportat copil, via Chișinău, pînă în lagărul de la Halcineț, în apropiere de Bug, - momentele războiului.

Perioada emigrărilor masive, după război, este și ea evocată cu Marko Katz, astăzi implicat în monitorizarea antisemitismului din România, cu fosta diplomată și deputată israeliană Colette Avital, născută la București și cu omul de afaceri Bruno Landesberg.

Maia Morgenstern: De la Muntele Sinai la Muntele Venus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:51 0:00

Fragment din spectacolul de la Muntele Sinai la Muntele Venus cu Maia Morgenstern și A.G. Weinberger (video Dan Petrescu, 2008)

In fine, unele din paginile cele mai pline de miez, de umanitate și cultură, sînt cele care cuprind amintirile unei actrițe și cîntărețe, cu numele ei de scenă Geni Brenda.
Actrița Geni Brenda


Născută în Voivodina, cu dublă naționalitate sîrbă și română, româncă din fosta Iugoslavie, Geni Brenda s-a atașat și a devenit o promotoare de frunte a culturii idiș, fiind astăzi membră a trupei Teatrului Evreiesc de Stat de la București.

„Stăpîniți la perfecție idișul. Nu aveți nici un accent - îi spunea un spectator, întrebînd-o apoi „L-ați învățat în casă ?” Un frumos omagiu. Cultura nu are frontiere...

*Mehdi Chebana, Jonas Mercier Mure-Ravaud, Memoires des Juifs de Roumanie. Dessins de Romain Lamy. Paris: Non Lieu, 2011, 127 p.
XS
SM
MD
LG