Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
Gafe diplomatice sau incedente provocate premeditat, schimb de replici între Chişinău şi Moscova în preajma posibilei reluări a negocierilor pe tema Transnistriei. Analiştii politici Oazu Nantoi şi Victor Chirilă răspund astăzi întrebărilor lui Vasile Botnaru.
Mai întâi însă buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Dialoguri transnistrene
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Senatorul american John McCain a declarat la Chişinău că Statele Unite sprijină obiectivele guvernului moldovean, că are personal încredere în autorităţile moldovene actuale şi că regretă refuzul opoziţiei comuniste de a-i împărtăşi viziunile despre viitorul Moldovei. După convorbiri cu preşedintele interimar Marian Lupu şi premierul Vlad Filat, senatorul republican a spus că Statele Unite sprijină reformele democratice, integrarea europeană, integritatea teritorială şi independenţa Moldovei. La o conferinţă de presă comună cu premierul Filat, senatorul McCain a şi-a exprimat speranţa că apropiatele convorbiri pe tema Transnistriei la Moscova vor aduce progrese în ceea ce priveşte retragerea trupelor ruseşti din regiunea transnistreană. „Trupele ruseşti pe teritoriul suveran al Moldovei şi ocuparea ilegală a unor părţi din Georgia reprezintă o chestiune care depăşeşte cu mult graniţele celor două ţări”, a spus politicianul american. Fost contracandidat al preşedintelui Barack Obama în 2008, John McCain s-a aflat duminică 12 iunie la Chişinău la invitaţia premierului moldovean. Vineri, McCain şi Filat au primit Premiul Libertăţii conferit de organizaţia americană Atlantic Council în cadrul Forumului Global Wroclaw – 2011, în Polonia. Liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin a refuzat invitaţia de a se întâlni cu senatorul american. Comuniştii sunt nemulţumiţi de sprijinul acordat de McCain guvernării actuale şi spun că vizita într-o perioada electorală ar fi o ingerinţă în afacerile interne ale Moldovei.
Viceministrul de externe Andrei Popov şi alţi diplomaţi moldoveni au părăsit o recepţie la ambasada Rusiei din Chişinău în semn de protest faţă de prezentarea făcută unui invitat transnistrean de către ambasadorul rus Valeri Kuzmin. Diplomaţii moldoveni spun că ambasadorul l-a prezentat pe Vladimir Iastrebciak drept şef al ministerului de externe al Transnistriei, o entitate pe care Moldova nu o recunoaşte. Viceministrul Andrei Popov a declarat postului Publika TV că nu a aşteptat o asemenea prezentare şi a considerat corect să părăsească evenimentul. Incidentul s-a petrecut pe 10 iunie la recepţia prilejuită de ziua naţională a Rusiei.
Într-o primă reacţie, premierul Republicii Moldova Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că n-a fost decât o „gafă” a ambasadorului Kuzmin, dar a spus că va cere explicaţii pentru „ofensa” adusă Moldovei. „Calific ca fiind o jignire a cetăţenilor Republicii Moldova. Sper foarte mult că este vorba despre o gafă diplomatică. Nu vreau să cred că este o acţiune premeditată a Federaţiei Ruse”, a declarat Filat. Primul ministru a spus că ambasadorii europeni şi american de faţă la recepţie au părăsit-o împreună cu diplomaţii moldoveni. Filat şi-a exprimat speranţa că incidentul nu va avea impact negativ asupra reluării negocierilor în formatul 5+2 pe tema Transnistriei aşteptată pe 21 iunie la Moscova, după o pauză de 5 ani.
Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi spune că România se pronunţă împotriva unei soluţii federative în problema transnistreană, dar Bucureştiul nu are informaţii oficiale că federalizarea ar fi readusă în discuţie. Într-un interviu cu Europa Libera, Baconschi a spus că un aranjament asemănător celui din eşuatul plan Kozak ar fi contrar integrităţi teritoriale a Moldovei.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a sugerat la începutul săptămânii trecute că planul Kozak ar rămâne soluţia favorită a Rusiei. Într-o declaraţie făcută la postul de radio Eho Moscvî, Lavrov a mai criticat Moldova pentru adoptarea legii din 2005, în care se spune că singura soluţie posibilă este statul unitar, Moldova.
Autorităţile moldovene au reacţionat cu prudenţă la declaraţiile ministrului rus de externe, spunând că aşteaptă reluarea convorbirilor oficiale la Moscova şi că declaraţia ministrului rus reprezintă opinia unei părţi din şapte participante la formatul de negocieri 5+2.
Rusia spune că va examina acuzaţiile georgiene că ar sprijini acte teroriste în Georgia şi republicile ei separatiste. Ministrul adjunct de externe rus, Grigori Karasin a declarat că secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Georgiei, Giga Bokeria i-a înmânat la Geneva un set de documente în sprijinul acestor afirmaţii. Delegaţiile rusă şi georgiană au participat săptămâna trecută la cea dea 16-a rundă de convorbiri pe teme de securitate mediate internaţional, care s-ar fi axat pe înmulţirea incidentelor violente în republicile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. Bokeria a declarat jurnaliştilor că procesul de negocieri început după scurtul război ruso-georgian din august 2008 se poate întrerupe dacă Rusia nu opreşte ceea ce a numit „campania de explozii” în Georgia.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: Aşadar, astăzi vorbim despre starea de spirit în preajma consultărilor de la Moscova din 21 iunie, care ar trebui să catalizeze reluarea negocierilor în formatul 5+2, iar oaspeţii lui Vasile Botnaru, în studioul de la Chişinău al Europei Libere sunt Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice, şi Victor Chirilă, directorul Asociaţiei de Politică Externă.
Europa Liberă: Domnule Oazu Nantoi, ce vedeţi Dvs. în aglomerarea asta de sintagme şi de declaraţii înainte de întâlnirea de la 21 iunie?
Europa Liberă: Dimpotrivă, ei îl cunosc foarte bine şi nu ştiu pe ce uşă să-l mai scoată.
Oazu Nantoi: „Acest document are un statut ambiguu. Pe de o parte, este un document, semnat de preşedinţii mai multor ţări, adică are un statut de document internaţional. Pe de altă parte, n-a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova. Este, să spunem aşa, un memorandum. Dar să nu uităm că acest document presupune: a) egalitatea absolută, sub toate aspectele a aşa-numitelor părţi în conflict, cu garanţii reciproce, cu înţelegeri ce urmează să fie atinse la masa de negocieri, în baza compromisului reciproc. Acest document presupune că după eventuala reîntregire acest conglomerat din două subiecte nu va fi unul suveran, deoarece Ucraina şi Federaţia Rusă vor avea un statut de ţări garante ale înţelegerilor ce urmează să fie atinse la masa de negocieri. Adică, noi urmează să avem un arbitru extern, dacă ceva nu se înţeleg Chişinăul şi Tiraspolul, alergăm la Moscova şi la Kiev. Şi al treilea moment, aşa formula neaoşă de stat comun. O noţiune de stat comun presupune o confederaţie, din doi subiecţi egali, care stabilesc nişte relaţii contractuale.”
Europa Liberă: Domnule Victor Chirilă, Dumneavoastră ce vedeţi în această aglomerare?
Victor Chirilă: „Eu cred că Rusia este vociferă de loc întâmplător. Rusia are o mai mare marjă de manevră acum, şi acest lucru se datorează Uniunii Europene, în mare măsură. Uniunea Europeană nu are pârghii de influenţă asupra Tiraspolului pentru a-l determina să se aşeze la masa negocierilor oficiale. Şi atunci, aşa cum a spus şi domnul Lavrov în ultimul interviu pentru „Ekho Moskvy”, Uniunea Europeană solicită Rusiei, Moscovei să contribuie la reluarea acestor negocieri. Şi atunci, Rusia se vede importantă, Rusia are posibilitatea să-şi facă clar principiile care, în viziunea ei, ar trebui să stea la baza viitoarei reglementări şi nu în ultimul rând la baza reluării negocierilor. Şi faptul că domnul Lavrov a spus că ambele poziţii, şi ale Tiraspolului, şi ale Chişinăului, sunt poziţii extreme şi trebuie de renunţat, de fapt prin aceasta domnul Lavrov pune nişte condiţii clare pentru reluarea negocierilor. Chişinăul trebuie să renunţe la legea din 2005, iar Tiraspolul la referendumul din 2006. Lucruri total incompatibile.”
Europa Liberă: Şi a n-a oară pune pe picior de egalitate aceste două entităţi.
Europa Liberă: Lavrov readuce în discuţie spaima veşnică a unirii. Lavrov spune că Tiraspolul trebuie să aibă condiţia clară că poate să se separe de Republica Moldova atunci când va apare la orizont unirea cu România. Domnule Nantoi?
Oazu Nantoi: „Eu nu ştiu, cât se poate de utilizat această provocaţie primitivă. Este evident că aşa-numitul pericol al unirii este unul inventat. Asta poate cuiva să-i placă, să nu-i placă, dar asta este realitatea. Pe parcursul a 20 de ani, sau dacă luăm din 94 încoace, când au avut loc primele alegeri în baza listelor de partide, n-a fost nici un caz când un partid cu sloganul unirii cu România să depăşească pragul electoral.”
Europa Liberă: Şi dacă este inventat şi este atât de evident pe partea dreaptă a Nistrului, pentru ce-l mai foloseşte Lavrov? Pentru transnistreni?
Oazu Nantoi: „Nu. Problema care este? Eu consider că aici la Chişinău, pe parcursul a mai multor ani nu a existat nici voinţă politică, nici competenţă necesară pentru a trece de la declaraţii la fapte. Conflictul transnistrean în opinia mea nu se rezolvă la masa de negocieri cu Igor Smirnov, din simplu motiv că Igor Smirnov este o simplă unealtă a Kremlinului.”
Europa Liberă: Asta ştim, dar în ce ar consta?
Oazu Nantoi: „Păi bine, dacă ştim apoi de ce noi insistăm şi vorbim de atâţia ani despre reluarea procesului de negocieri? Ce fel de voinţă politică manifestăm noi dacă noi ne zbatem în această capcană, creată prin memorandumul din 97 şi nici nu încercăm, nici nu îndrăznim să le spunem lucrurilor pe nume. Conflictul este între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, care întreţine acest regim, care controlează acest regim şi care nu doreşte ca Republica Moldova să fie un stat suveran şi integru.”
Europa Liberă: Ok, exact asta spunea doamna Anneli Ute Gabanyi, care zice că e o cacealma să te bucuri că se reiau negocierile în formatul 5+2.
Europa Liberă: La modul practic ce ar însemna asta? Ministrul Leancă a încercat să riposteze. Domnule Chirilă, imaginaţi-vă că sunteţi Dumneavoastră ministrul de Externe, ce faceţi ca să plăceţi domnului Nantoi?
Victor Chirilă: „Înainte de a-mi imagina lucrul acesta, eu aş vrea să mă refer la această legătură – între spaima unirii cu România şi obţinerea acestui drept de secesiune pentru regiunea transnistreană. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că odată ce acest drept va fi obţinut de regiunea transnistreană prin garantarea lui de către Rusia şi Ucraina, de fapt se obţine un element de şantaj împotriva viitoarei guvernări de a Chişinău.
Europa Liberă: Găgăuzia au înscris asta.
Victor Chirilă: „Acest statut pe care-l are Găgăuzia este un statut acordat de către Parlamentul Republicii Moldova, de către autorităţile centrale de la Chişinău. Ceea ce doreşte să ne impună Moscova, şi bănuiesc că şi Ucraina, este un acord unional între Tiraspol şi Chişinău. Or, acest lucru schimbă datele problemei. Instrumentul de şantaj va fi mult mai puternic în cazul acesta.”
Europa Liberă: V-aş da dreptate, atrăgând atenţia că alături de pericolul unirii este pus în mod automat şi neutralitatea, neintrarea în NATO. Asta mi se pare într-adevăr liantul care arată intenţia Moscovei.
Victor Chirilă: „Aceasta este o garanţie că Republica Moldova va fi mult mai atentă în politica sa de apropiere faţă de NATO, sau de Uniunea Europeană, sau faţă de România. Orice apropiere poate fi taxată de Tiraspol ca o depărtare de acest principiu.”
Europa Liberă: Şi acum mutaţi-vă în fotoliul ministrului de Externe.
Victor Chirilă: „Şi acum – bine. Eu cred că poziţia domnului Leancă este foarte delicată, pentru că toţi partenerii noştri externi, şi mă refer aici nu numai la Moscova şi Kiev, dar şi Uniunea Europeană şi în principal Berlinul, doresc reluarea acestor negocieri. Fără precondiţii. Dânşii vor să obţină un rezultat diplomatic. Problema este următoarea: Uniunea Europeană din ce în ce mai mult face abstracţie de esenţa geopolitică a acestui conflict, de originile acestui conflict. Uniunea Europeană tratează, şi văd acest lucru la foarte mulţi diplomaţi de aici la Chişinău ai Europei, tratează ca pe o problemă între centru şi periferie. Că problema de fapt este împărţirea responsabilităţilor, or acest lucru este departe de adevăr.”
Europa Liberă: Şi chiar cred în asta? Sau se prefac?
Victor Chirilă: „Eu cred că ei cred în asta şi poate demonstrează şi o necunoaştere a istoriei.”
Europa Liberă: Şi aceşti diplomaţi nu ştiu a vedea îndărătul declaraţiilor lui Lavrov acest interes?
Europa Liberă: Prognoza pentru 21 iunie: cu ce va reveni delegaţia moldoveană de la această întrevedere?
Victor Chirilă: „Mă tem că negocierile nu vor demara.”
Oazu Nantoi: „Cine ţine minte cum este numit oficial acest format 5+2? El se numeşte: Consfătuire politică permanentă în problema soluţionării nu ştiu ce...Asta nici nu e mecanism de negocieri. Revin la ideea că acest format pentalateral, cum se spune, ne-a fost nouă impus drept capcană pentru ca să nu fie rezolvat conflictul transnistrean.”
Radu Benea: opinia expertului Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de politici publice, într-o discuţie cu Vasile Botnaru, la care a participat şi directorul Asociaţiei de politică externă Victor Chirilă.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.