Trei popoare slave de răsărit, ruşii, belaruşii şi ucrainenii, sărbătoresc astăzi ziua creştinării slavilor sub domnitorul Vladimir cel Mare în urmă cu peste o mie de ani. Manifestările au început încă de ieri la Kiev. Detalii are Mircea Ţicudean.
Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Kirill a oficiat ieri o slujbă la monumentul Sfântului Prinţ Vladimir din capitala Ucrainei. Itar Tass relatează că au fost de faţă capii bisericilor ortodoxe din Ucraina, Belarus şi Republica Moldova – şi că a participat în premieră şi catolicosul-patriarh al întregii Georgii, Ilia al doilea.
Patriarhul Kirill a fost întâmpinat la Kiev cu proteste
Slujba a fost urmărită de o mie de credincioşi adunaţi pe dealul lui Vladimir, deasupra fluviului Nipru, la monumentul construit la jumătatea secolului al XIX-lea.
În cuvântarea lui, Kirill a spus printre altele că urmaşii Rusiei kievene trăiesc astăzi în mod independent în statele lor.
„Dar puterea noastră va fi întotdeauna în Rusia kieveană... Nu este nostalgie pentru trecut, ci un cod genetic spiritual pe care l-am moştenit cu laptele supt de la mamele noastre” – a mai spus şeful bisericii ruse.
De altă părere au fost protestatarii care ieri la Kiev au condamnat ceea ce numesc „colonizarea religioasă” a Ucrainei de către Rusia. Demonstranţii pe care agenţia Interfax îi numeşte „naţionalişti ucraineni” au purtat drapele naţionale şi pancarte pe care se putea citi: „Jos preotul colonist al Moscovei”, „Vrem biserică ortodoxă unificată cu centrul la Kiev” şi altele.
Tot ieri, protestatarii au inaugurat în centrul capitalei ucrainene o expoziţie de fotografii care ilustrează ceea ce ei numesc „ipocrizia preoţimii ortodoxe ruse”, inclusiv imaginea unui iaht care ar aparţine patriarhului Kirill.
Ziua de 28 iulie, ziua creştinării slavilor răsăriteni, a fost declarată zi memorabilă în Ucraina în 2008, iar în Rusia în vara anului trecut. Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici, dominat de oraşul Kiev din anul 880 până la jumătatea secolului al XII-lea.
Domniile lui Vladimir cel Mare şi a lui Iaroslav cel Înţelept constituie Epoca de Aur a Kievului, când slavii au fost creştinaţi şi au primit primul cod de legi al slavilor de răsărit, Russkaia Pravda. Instituirea sărbătorii creştinării Rusiei kievene în Rusia modernă anul trecut nu a fost lipsită de controverse.
Alte confesiuni ruseşti, fără să protesteze, au spus că ar avea şi ele dreptul la zile de sărbătoare. Ziarul de limbă engleză „St. Petersburg Times” scria că protestanţii, de exemplu, şi-au ales ca zi de sărbătoare 31 octombrie, ziua când Martin Luther şi-a afişat cele 95 de teze pe uşa unei biserici catolice, începând mişcarea de reformă.
Anul acesta, sărbătoarea are şi conotaţii politice regionale.
Pentru prima oară, la festivităţile de la Kiev este prezent şeful bisericii ortodoxe georgiene, Ilia al doilea. Marţi, el s-a întâlnit în capitala ucraineană cu patriarhul rus Kirill şi au declarat împreună că relaţiile confesionale trebuie să rămână bune indiferent de tensiunile politice dintre Moscova şi Tbilisi, care au purtat un război în urmă cu aproape trei ani.
Într-un gest de bunăvoinţă, patriarhul rus Kirill a promis că biserica rusă nu va încerca să preia controlul asupra regiunilor separatiste georgiene, pe care Kremlinul le-a recunoscut ca state independente.
„Este de la sine-înţeles că teritoriile Abhaziei şi Osetiei de Sud rămân sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Georgiei”, a spus Kirill. El a adăugat însă că situaţia bisericii din cele două regiuni este oarecum „haotică” şi a avertizat voalat că dacă bisericile rusă şi georgiană se vor certa între ele, alte culte şi confesiuni ar avea de câştigat.
