Federalizarea, o soluţie amânată?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Federalizarea Republicii Moldova ca soluţie a problemei transnistrene – un proiect abandonat, dar nu cu totul. Cât de largă ar putea fi autonomia Transnistriei într-un eventual stat reîntregit? Şi poate Transnistria îmbrăţişa vectorul european? Despre toate acestea, discutăm astăzi cu invitatul ediţiei, analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.

Mai întâi însă ştirile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Dialoguri transnistrene

------------------------------------------------------------------------------------
Reluarea traficului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană întârzie în lipsa unui consens pe probleme vamale. A declarat agenţiei Info-Prim Neo ministrul adjunct al transporturilor de la Chişinău, Valeriu Ciubuc, după ultima rundă de consultări de la Bender. „Problema vamală nu este simplă. Este vorba despre siguranţa păstrării mărfii, despre rambursarea TVA, întocmirea documentelor de către agenţii economici din partea transnistreană şi din partea Moldovei. Există un complex de chestiuni nesoluţionate în acest moment”, a declarat viceministrul. Valeriu Ciubuc a spus că reluarea circulaţiei trenurilor prin Transnistria ar aduce un beneficiu imens agenţilor economici, care din 2006 sunt nevoiţi să ocolească regiunea şi să parcurgă sute de kilometri în plus pentru operaţiunile de import-export la graniţa cu Ucraina. La şedinţa de la Bender a grupului de lucru s-a discutat şi despre posibilitatea reluării exporturilor prin punctele de trecere Mateuţi-Slobodca, Bolboaca-Bender, Cuciurgan şi Căuşeni-Bender-Cuciurgan. Următoarea reuniune a grupului de experţi de pe ambele maluri ale Nistrului a fost programată în luna septembrie.

La Tiraspol, la vârsta de 78 de ani a decedat general-colonelul Ştefan Florovici Chiţac, unul din părinţii întemeietori ai armatei transnistrene. În 1991, Ştefan Chiţac a fost numit de Igor Smirnov primul comandant al Gărzii republicane, iar în 1992, în timpul conflictului armat, Ştefan Chiţac fusese şef al comandamentului de apărare. Din octombrie 1992 şi până în ultimele zile ale vieţii, Ştefan Chiţac a fost principalul inspector militar pe lângă liderul transnistrean Igor Smirnov, transmite serviciul de presă al administraţiei transnistrene.

Potrivit site-ului oficial al Autonomiei Găgăuze, la 19 august autorităţile locale ar urma să sărbătorească 21 de ani de la proclamarea „Republicii Găgăuze”, informează site-ul În Profunzime. Decizia a fost luată de Comitetul Executiv al autonomiei şi în acea zi urmează să se desfăşoare acţiuni culturale. În 1990, la 19 august, a fost proclamată o aşa-numită Republică Găgăuză, care nu a fost recunoscută de nimeni şi după patru ani, Parlamentul de la Chişinău a hotărît ca regiunea să devină o autonomie în cadrul Moldovei.

Ministrul educaţiei a informat că de anul acesta nu va mai fi studiata istoria românilor, ci va exista o singura materie numita „istorie”. Manualul va cuprinde istorie universală, istoria naţională – în proporţii aproape egale şi o mică parte de istorie regională sau locală. Mihai Șleahtițchi a precizat că vor exista trei manuale pentru clasele a 5-a, a 10-a şi a 12-a. Între 2006 şi 2009, sub guvernul comunist s-a predat istoria integrată, din 2009 a fost reintrodusă în şcoli istoria românilor.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” este de părere că anul acesta economia Moldovei va creşte cu 6,6 la sută, o prognoză mai optimistă decât a guvernului şi FMI care vorbesc de o creştere de 5 procente. „Expert-Grup” spune că această creştere se va baza pe creşterea consumului şi a investiţiilor. „Expert-Grup” pune rata anuală a inflaţiei la 8 la sută.

Exporturile moldoveneşti au crescut din luna ianuarie a acestui an şi pînă în iunie cu peste 64%, faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut, anunţă Biroul Naţional de Statistică citat de agenţia Moldpres. Creşterea este echivalată la peste 1 miliard de dolari. Au crescut cu 41% şi importurile, echivalate la peste 2 miliarde de dolari. Cel mai mult au crescut exporturile în Uniunea Europeană, urmată pe locul doi de țările CSI. Moldova exportă mai ales in Rusia, România, ţările Uniunii Europene, Turcia, Kazahstan şi Statele Unite.

Președintele rus, Dmitri Medvedev a vizitat o unitate militară care a luptat contra Georgiei pentru a marca 3 ani de la războiul ruso-georgian din august 2008. Medvedev a spus în fața militarilor că forțele ruse de menținere a păcii au oprit cu succes, în cuvintele sale, „agresiunea” georgiană împotriva Osetiei de Sud. După războiul de cinci zile încheiat cu înfrângerea Georgiei, Rusia și-a sporit prezența armată în republicile separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia pe care le-a recunoscut ca țări independente. Şi tot pe 8 august, președintele georgian, Mihai Saakașvili a depus flori la cimitirul georgienilor căzuți în război.

Statele Unite au cerut Rusiei să-și îndeplinească angajamentele asumate prin armistițiul cu Georgia din 2008, care a pus capăt războiului ruso-georgian de cinci zile. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, Mark Toner a făcut declarația la împlinirea a trei ani de la izbucnirea războiului, despre care Rusia spune că a fost provocat de atacul georgian asupra republicii separatiste Osetia de Sud. Toner a repetat că Statele Unite „sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei”. După conflictul din august 2008, încheiat cu înfrângerea Georgiei, Rusia și-a sporit prezența armată în republicile separatiste georgiene, Osetia de Sud și Abhazia și le-a recunoscut ca țări independente.

Preşedintele Georgiei Mikail Saakaşvili a comentat declaraţiile făcute la adresa sa de către preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev într-un amplu interviu difuzat recent de mai multe canale de ştiri din Rusia dar şi de unul din Georgia. Medvedev a spus, printre altele, că relaţiile dintre Moscova şi Tbilisi nu se vor normaliza atîta timp cît preşedintele Georgiei va fi Saakaşvili. Liderul georgian a spus că din cele 55 de minute ale interviului, 39 i-ar fi fost dedicate lui şi ţării sale, ceea ce, potrivit preşedintelui Saakaşvili nu „este o situaţie” normală pentru liderul unei ţări de 100 de ori mai mare decît Georgia şi din partea unui politician „lipsit de putere” şi care „se află sub umbra unui alt om”.

------------------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă: Federalizarea – o noţiune ajunsă în dizgraţie la Chişinău şi Tiraspol, după ce soluţia conflictului transnistrean, care în noiembrie 2003 părea să fie atât de aproape, a eşuat odată cu planul rusesc supranumit Memorandumul Kozak. De atunci şi până acum s-au făcut mai multe încercări să se pună la punct un nou plan de reglementare a conflictului, însă fără succes. Şi Chişinăul şi Tiraspolul s-au grăbit să spună că nu există cale întoarsă spre modelul federalizării. Cu toate acestea, mai mulţi experţi sugerează în ultimul timp că tocmai soluţia federalizării pare să fie una din puţinele posibile, ţinându-se cont că poziţiile Chişinăului şi Tiraspolului, odată cu trecerea timpului, nu au făcut decât să se îndepărteze. Valentina Ursu l-a întrebat pe analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, cum ar putea arăta o soluţie politică a problemei transnistrene?

Igor Boţan: „Eu cred că noi trebuie să pornim de la normele constituţionale. Constituţia Republicii Moldova prevede că anumitor regiuni – Găgăuziei şi Transnistriei – li se oferă statut de autonomie. Acum să vedem ce fel de statut şi ce fel de autonomie? Sigur, după ce Transnistria a existat de facto 20 de ani de zile, nu ne putem imagina că Transnistriei i se va da un statut, aşa, butaforic. Sigur că va fi un statut de autonomie destul de dezvoltat, elevat. Şi aici, cred că, din punctul meu de vedere, cea mai bună abordare ar fi să se meargă pe calea spaniolă - o ţară a autonomiilor, în care se evită şi utilizarea noţiunilor de federaţie, dar autonomiile au toate atribuţiile aproape echivalente cu cele ale unor subiecţi ai federaţiei.

Al doilea principiu trebuie să fie legat de faptul că garanţi sunt Ucraina şi Federaţia Rusă. Şi unul din principiile de bază trebuie să fie că cei care sunt garanţi nu pot garanta mai mult decât au experimentat în propria sa ţară. Adică, un statut pentru Transnistria nu trebuie să conţină mai multe drepturi decât au, de exemplu, subiecţii Federaţiei Ruse. Subiecţii Federaţiei Ruse nu au dreptul de a ieşi, de a părăsi federaţia. Sau, să zicem,, autonomia din Crimeea, pentru că dacă Ucraina este unul din garanţi, ea nu poate garanta ceea ce nu a experimentat pe propria-i piele. Acelaşi lucru este vorba şi despre Transnistria.”

Europa Liberă: Există o temere atunci când se aude despre federalizarea Republicii Moldova şi cel mai mult se zice că aici, în interiorul Moldovei, ori că nu înţeleg suficient ce ar însemna această federalizare, ori că ar putea să fie o capcană şi Moldova să rămână fără Transnistria.

Igor Boţan: „Dacă ajungem totuşi la noţiunea de federaţie, nu trebuie să ne speriem, fiindcă există, din punctul meu de vedere, cel puţin două tipuri de federaţie. Federaţie formată din subiecţi independenţi, care sunt recunoscuţi şi care de bună voie deleghează drepturi unui centru comun pentru a îmbunătăţi calitatea administraţiei şi viaţa cetăţenilor. Şi dacă este federaţie din subiecţi independenţi, atunci se păstrează oarecum dreptul părăsirii federaţiei. Eu cred că Republica Moldova trebuie să evite acest scenariu şi vedem că Transnistria insistă anume pe acest scenariu: la început recunoaşteţi regiunea, după care ca doi subiecţi egali discutăm despre o eventuală federaţie. Eu cred că este cea mai proastă variantă. Această variantă trebuie evitată. Iar o federalizare prin descentralizare, când centrul binevoieşte să ofere împuterniciri până la statutul de subiecţi de federaţie fără dreptul de părăsire a federaţiei, aşa cum s-a transformat în federaţie Federaţia Rusă, eu cred că asta e posibil. Şi eu nu văd pericole foarte mari, dacă se acceptă acest model de federalizare.”

Europa Liberă: Dar când începe o eventuală reunificare, de la ce trebuie să se pornească?

Igor Boţan: „De la scoaterea tuturor barierelor. În primul rând, în comunicarea agenţilor economici, în soluţionarea problemelor zilnice ale cetăţenilor, în privinţa transportului, în privinţa telecomunicaţiilor ş.a.m.d. Sunt lucruri simple, care, pentru început, pot înlătura orice fel de suspiciuni şi arată că există bunăvoinţă, şi există un scop clar. După care, cred că trebuie să urmeze discuţii foarte serioase privind unificarea sistemului vamal, a sistemului fiscal, sistemului contabil ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dle Boţan, pe parcursul a 20 de ani, Igor Smirnov nu oboseşte să spună că Transnistria fie trebuie să facă parte din Federaţia Rusă, fie trebuie să fie recunoscută ca stat independent. Igor Smirnov are toate şansele să-şi păstreze mandatul după alegerile din decembrie. Ce se întâmplă? Poate Igor Smirnov să-şi schimbe poziţia, abordarea?

Igor Boţan: „Nu. Smirnov nu-şi va schimba şi dacă Smirnov va câştiga alegerile, le va câştiga, evident, cu consimţământul Federaţiei Ruse. Asta înseamnă că statutul de regiune de conflict îngheţat va fi perpetuată pentru încă cel puţin cinci ani de zile. Da, este de nedorit ca acest lucru să se întâmple, dar să nu uităm că Germania de est a fost ruptă de Germania federativă timp de 40 de ani. Aşa că…”

Europa Liberă: Deşi nu e cea mai reuşită comparaţie…

Igor Boţan: „Nu e cea mai fericită, da. Dar Smirnov ştie care este situaţia demografică. Oamenii tineri şi talentaţi pleacă. Muncitorii calificaţi pleacă din această regiune. Această regiune este totalmente ţinută pe linia de plutire de către Federaţia Rusă, care controlează totul.”

Europa Liberă: Şi Rusia continuă să pompeze bani. Poziţia Rusiei continuă să rămână una duplicitară.

Igor Boţan: „Noi nu ne putem permite să acţionăm împotriva Rusiei, cel puţin aşa cum am acţionat anterior, fiindcă am fost de fiecare dată pedepsiţi. Rusia are pârghii foarte puternice de influenţă asupra noastră. Din punct de vedere energetic, suntem totalmente dependenţi. Din punct de vedere al desfacerii produselor moldoveneşti pe piaţa rusească suntem de asemenea vulnerabili. Suntem sun stat, din păcate, subdezvoltat, care doar să-şi soluţioneze problemele moştenite din perioada destrămării Uniunii Sovietice. Şi de aceea, greşelile care le-am comis anterior de-a lungul celor 20 de ani de independenţă cel puţin nu trebuie să le repetăm. Iar ministerul afacerilor externe, diplomaţia Republicii Moldova, slavă domnului, deja a ajuns la majorat şi trebuie să ne facem aliaţi foarte, foarte puternici, cu argumente foarte, foarte solide. Abordarea trebuie să fie constructivă, abordarea trebuie să fie una care să fie înţeleasă de cetăţenii din Transnistria că nimeni nu le doreşte răul, că soluţionarea problemei transnistrene nu înseamnă victoria Chişinăului asupra Tiraspolului, ci dimpotrivă, înseamnă soluţionarea multor probleme ale oamenilor simpli care trebuie să aibă o viaţă decentă, trebuie să-şi crească copiii, trebuie să le dea o perspectivă în această viaţă.”

Europa Liberă: Vedeţi că divergenţe există şi atunci când se vorbeşte despre vectorul politicii externe, chipurile, partea dreaptă a Nistrului insistă să ajungă în UE, în partea stângă a Nistrului ar fi mai nostalgici după Est…

Igor Boţan: „Eu cred că aici sunt foarte multe speculaţii pe care propaganda transnistreană le foloseşte. Acest argument nu poate fi rupt din context. Noi trebuie să luăm în consideraţie şi ce face Ucraina, iar Ucraina are politici la nivel statal, îndreptate spre integrarea europeană. Dacă cei din Transnistria cred că ei pot supravieţui între Republica Moldova şi Ucraina, care de asemenea are un vector politic pro-european, atunci greşesc. Al doilea lucru este că ei ar trebui, - cetăţenii şi liderii politici de la Tiraspol, - să citească concepţia politicii externe a Federaţiei Ruse, care propune, de fapt, lucruri foarte, foarte asemănătoare cu ceea ce înţelegem noi integrare europeană. De fapt, concepţia politicii externe a Federaţiei Ruse revine la un concept vehiculat la sfârşitul anilor 90 de către democraţii ruşi şi care se numeşte „cercul nordic”, care trebuie să fie format de către civilizaţia, hai să zicem aşa, occidentală: America, Canada, Uniunea Europeană, Rusia şi Japonia,
care formează un fel de „cerc nordic” al unei civilizaţii supra-dezvoltate, industrializate, tehnologizate sau mai degrabă post-industriale ş.a.m.d. Deci, sigur că Federaţia Rusă vrea să rămână un pol de influenţă internaţională, dar la nivel de valori Federaţia Rusă nu are alte valori decât cele europene.”


Europa Liberă: De ce sunteţi atât de sceptic când vorbiţi despre o eventuală reluare a procesului de negocieri în formatul 5+2?

Igor Boţan: „Pentru că, chiar dumneavoastră aţi menţionat, există lideri la Tiraspol care nu vor să recunoască că ultimii 20 de ani din activitatea lor au fost ani pierduţi, pentru că izolarea Transnistriei de Republica Moldova nu a adus fericire cetăţenilor din Transnistria. Dimpotrivă, industria de acolo este în regres, cetăţenii pleacă din această regiune, forţa de muncă calificată pleacă din această regiune, această regiune este un fel de teritoriu care s-a auto-segregat şi care vehiculează nişte mituri deja învechite şi care nu mai conving pe nimeni.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, ADEPT, Igor Boţan, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.