Linkuri accesibilitate

Acţiunile raider asupra sistemului bancar moldovenesc


Andrei Chițanu: „Nu prea văd cum asemenea acţiuni s-ar fi putut derula în afara cunoştinţei cel puţin a câtorva factori de decizie politică.”



Persoane necunoscute în complicitate probabilă cu funcţionari deocamdată necunoscuţi au deposedat sau, în unele cazuri, au încercat să deposedeze acţionarii unor bănci de acţiunile pe care le deţin, susţin oficialităţile moldovene. Premierul Filat, iniţiatorul dezvăluirilor în această privinţă şi al acţiunilor de zădărnicire a ceea ce el şi colegii săi au numit acţiuni raider asupra sistemului bancar, a declarat că autorităţile au luat măsuri ca preluarea frauduloasă şi criminală a averilor să fie stopată şi exclusă pe viitor. Vom discuta în această dimineaţă cu dl Andrei Chiţanu, directorul Companiei de consultanţă „Business Intelligent Service”.

Interviul dimineții cu Alexandru Chițanu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:10 0:00
Link direct



Europa Liberă: Aşadar, dle Chiţanu, potrivit versiunii autorităţilor şi al unor instituţii bancare, cete de haiduci necunoscuţi au dat iama în unele bănci unde au deposedat de acţiuni acţionarii legitimi sau au încercat, cel puţin, s-o facă în unele cazuri. Este adevărat că noii haiduci n-ar avea nobleţea lui Robin Hood deoarece nu şi-au anunţat, cel puţin, intenţia de a împărţi săracilor pachetul de acţiuni preluat… Lăsând însă gluma la o parte: în primul rând cum se constată şi cine constată, de fapt, că este vorba de aşa-numitele acţiuni raider, adică de deposedare frauduloasă a unor averi şi nu un joc al unor negustori cinstiţi?

Andrei Chiţanu:
Deci, acţiunile raider în sinea lor sunt destul de frecvente şi dacă e să ne amintim anii 90, atunci bănuiesc că totul a pornit încă de acolo. Toată ingineria aceasta financiară pe care o utilizează „haiducii” aceştia pe care i-aţi descris atât de frumos sunt foarte bine cunoscute şi se văd de la o poştă. Nu este atât de dificil să deosebim o acţiune raider de una licită prin care un deţinător de capitaluri ar fi dorit să intre prin metode oneste în capitalul unei bănci. De aceea, de fapt şi „conlucrarea” acestor haiduci cu organele de justiţie este încă un indiciu al faptului că ceva miroase urât şi că, de fapt, intenţiile acestora nu sunt atât de nobile.

Europa Liberă: Dle Chiţanu, dar totuşi cine până la urmă stabileşte, cine constată că e într-adevăr o acţiune raider – justiţia, funcţionarii, liderii politici sau…

Andrei Chiţanu
: Responsabilitatea pentru constatarea unor asemenea acţiuni bineînţeles că revine în primul rând organelor care controlează această piaţă. Mă refer la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, bineînţeles la procuratură şi alte organe de urmărire penală şi de anchetă şi bineînţeles la reprezentanţii statului. Să nu uităm că conform legislaţiei orice tranzacţie cu o parte a capitalului mai mare decât 15 procente din capitalul unei bănci trebuie să fie verificate de Banca Naţională şi de organele respective şi deja pornind de aici ne dăm bine seama că aceste instituţii au la îndemână absolut toate pârghiile pentru a constata o acţiune ilicită.

Europa Liberă: Dacă este tentativă de preluare frauduloasă a unor bănci şi companii… (inclusiv a Companiei Internaţionale de Asigurări din Moldova „ASITO”, pe lângă cele câteva bănci) … cine pot fi autorii? Cât de puternici pot fi încât să aibă sau să-şi asigure atâta libertate şi posibilităţi de acţiune într-o ţară? Mai ales că se pare că unii dintre ei nici măcar nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.

Andrei Chiţanu
: Întrebarea dv. este parţial justă. Nu sunt sigur că ei nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. De fapt Ciprul, destinaţia de unde provin aceste acţiuni, statistic vorbind este una din primele trei cele mai mari surse de investiţii în economia moldovenească. Mi-aduc amine un demnitar de stat care şi acuma ocupă funcţii înalte în guvern zicea că economia moldovenească este extrem de off-shore-izată, ceea ce şi este adevărat. Ipotetic vorbind, sunt băieţi care au făcut capitaluri foarte mari aici în Republica Moldova, le-au scos cumva din Moldova şi, neavând ce face cu ele, încearcă să găsească metode pentru a le reintroduce şi legaliza la noi în ţară.

Europa Liberă: Când spuneţi de economie off-shore –izată, ar trebui probabil să explicăm ce este o zonă off-shore, pentru că nu chiar toată lumea înţelege. Deci, este o zonă care…

Andrei Chiţanu:
…o zonă care oferă o serie de facilităţi fiscale, în primul rând, şi economici, în special la etapa creării unei întreprinderi în destinaţia respectivă. Vorbind pe degete, absolut orice persoană poate deschide acolo o întreprindere cu costuri mici, fără prea multe formalităţi din punct de vedere administrativ şi fiscal, şi de acolo deja îşi poate ghida afacerile, de la distanţă chiar, având pur şi simplu un contabil sau un administrator.

Europa Liberă: Dacă nu vor fi găsiţi vinovaţii de fraudă sau intenţie de fraudă, a spus dl Filat, atunci se va constata ori incompetenţa unor instituţii, ori complicitatea acestora la schema frauduloasă. Ce instituţii are în vedere premierul, în opinia dvs., şi ce ar putea presupune concret această complicitate? Adică, ce le-ar fi putut oferi eventualilor răufăcători instituţiile vizate?

Andrei Chiţanu:
Ca instituţii vizate, bineînţeles în primul rând este vorba despre procuratura generală, centrul de combatere a corupţiei ş.a.m.d. Aţi observat foarte bine că premierul a folosit condiţionalul în acest caz, a spus că dacă vor fi găsiţi înseamnă că vor fi pedepsiţi, iar dacă nu vor fi găsiţi, înseamnă că este un soi de cârdăşie înztre cei care au propagat acest scenariu şi cei care l-au implementat. Dar singurul fapt că deciziile privind intrarea în capitalul acestor bănci au fost adoptate prin hotărâre judecătorească, ar însemna că există un soi de cârdăşie între instituţiile care ar trebui să stea de veghe la respectarea legislaţiei.

Europa Liberă: Ce metode au la îndemână autorităţile pentru a-l înlătura răul care deja făcut? Cum pot fi repuse victimele în drepturi, vedeţi vreo soluţie pentru asta?

Andrei Chiţanu:
Sunt absolut sigur că aceştia vor fi repuşi în drepturi pentru că este în interesul statului să lustruiască cumva imaginea ţării şi a organelor de justiţie în primul rând. Până la urmă tot ce poate face statul este să facă acest lucru şi cred că toate se vor opri chiar aici, pentru că va fi foarte dificil de a demonstra cine sunt iniţiatorii şi, să spunem aşa, minţile cenuşii ale acestui scenariu.

Europa Liberă: Dar cum la modul practic se pot întoarce acţiunile înapoi, prin naţionalizare sau prin alte metode, pentru că există metode clasice de a restitui nişte averi şi uneori legea nu poate fi retroactivă, adică ce s-a făcut, e bun făcut?

Andrei Chiţanu:
Din câte am înţeles, tranzacţiile propriu-zise au fost deja suspendate, iar acţiunile puse sub sechestru, adică totul este temporar stopat. Premierul a promis că va fi reviziuită şi legislaţia, dar până la urmă eu cred că aici organele de anchetă, împreună cu Banca Naţională, vor face tot posibilul ca adevăraţii posesori ai acţiunilor să fie repuşi în drepturi cât mai curând. În opinia mea, vorbim de termene de câteva săptămâni.

Europa Liberă: De ce sunt periculoase pentru ţară, aceste eventuale atacuri? Mai ales că premierul Filat a calificat acţiunile întreprinde de ceea ce se crede că este un grup criminal mai grave decât ce s-a întâmplat la 7 aprilie 2009.

Andrei Chiţanu:
Acţiunile raider sunt acţiuni cu conotaţie deosebit de gravă şi care de fapt atenuează credibilitatea Moldovei în faţa investitorilor. Nu vorbim de cei prezenţi, deşi şi cei care sunt aici ar putea să-şi ia valiza şi să plece, dar vorbim de cei care ar fi preferat să vină aici şi acum vor ezita pentru că bineînţeles se gândesc că pot fi şi ei victime ale unor asemenea preluări ostile. „Preluarea ostilă” în sine ca termen economic nu este atât de negativă precum atacurile raider. Vă ziceam că sunt nişte practici inventate de „inginerii financiari” ai anilor 90 când absolut toate activele erau nişte ţinte, iar faptul că cineva le ţinteşte şi astăzi, la 20 de ani de independenţă, mai adaogă cenuşă în capul Moldovei şi ne face mai puţin credibili în faţa instituţiilor europene, investitorilor, dar şi în faţa cetăţenilor pentru că până la urmă statul este cel care trebuie să curme asemenea acţiuni din faşă, nu la o lună-două de la producerea lor.

Europa Liberă: Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei a dat asigurări că sistemul bancar funcţionează deja ca în zilele cele mai bune şi că nu există perturbări cauzate de persoanele care au preluat sau au încercat să preia controlul prin pachete de acţiuni …. Totuşi, dvs. consideraţi că este o lovitură de imagine a Republicii M oldova sub aspectul protejării investiţiilor, nu?

Andrei Chiţanu:
Absolut de acord. Chiar am rămas puţin surprins de lejeritatea cu care guvernatorul a reacţionat la întrebările acestea. Dar sunt de acord cu dumnealui că sistemul financiar per total nu prea a avut de suferit pentru că nu vorbim despre o cădere financiară, ci vorbim despre nişte acţiuni care vizau capitalurile unor bănci, nu activele, dar chiar capitalurile acţionarilor acestora. Iar schimbarea structurii proprietarilor într-o bancă nu înseamnă neapărat o destabilizare a sistemului financiar. Am toată încrederea că până la urmă totul va reveni la normal, pentru că deponenţii nu prea văd cum au putut să simtă aceste schimbări, dar, cum spuneam, era şi de datoria Băncii Naţionale să fie mai atentă şi să nu permită asemenea acţiuni.

Europa Liberă: Cât de protejate sunt afacerile în Republica Moldova din punctul dvs. de vedere? Mai ales că dl Filat a declarat într-o emisiune televizată că şi el a fost deposedat cândva de o afacere şi că este o practică frecventă, mai puţin însă văzută de omul simplu?

Andrei Chiţanu:
Eu zic că până la urmă tot ce s-a întâmplat este un lucru foarte negativ şi până la urmă toată această situaţie se reduce la un cuvânt foarte des utilizat în lexiconul politic şi economic din Republica Moldova – corupţia de fapt este cea care ne mănâncă pe dinăuntru şi care face posibil ca asemenea acţiuni să aibă loc. Când oameni nepotriviţi sunt aşezaţi în funcţii mari prin anumite metode cu scopul de afi utili în anumite tranzacţii şi în anumite situaţii. Nu e ceva nou pentru noi şi cred că situaţia va dura încă câţiva ani buni. Pentru că în discuţiile cu investitorii din Moldova sunt absolut sigur că toată lumea îşi va exprima nedumerirea şi insatisfacţia pentru tot ce se întâmplă aici, pentru că cât de greu se deschid afacerile aici deşi ar fi toate premisele ca lucrurile să fie mult mai simplificate, dar şi mai greu este să derulezi afacerile în Moldova. Pentru că în interacţiunea cu autorităţile, cineva mereu este cu mâna întinsă şi n-ai ce face. Aceasta e situaţia.

Europa Liberă: Faptul că alianţa a fost solidară în condamnarea şi acţiunile ferme împotriva acestui fenomen este dovadă că factorul politic nu este amestecat chiar atât de profund în toate afacerile acestea?

Andrei Chiţanu:
Nu aş fi de acord. Până la urmă spuneam şi ieri cuiva că puterea este prerogativa celor bogaţi, iar oamenii politici sunt la noi în Moldova cei mai bogaţi. Şi nu prea văd cum asemenea acţiuni s-ar fi putut derula în afara cunoştinţei cel puţin a câtorva factori de decizie politică, mai ales că vorbim şi despre implicarea unor instituţii judecătoreşti. Acţiunea alianţei, în opinia mea, a survenit inclusiv ca rezultat a presiunii instituţiilor europene care îşi pun şi ele obrazul la Comisia Europeană şi promovează vectorul european al Republicii Moldova care este absolut incompatibil cu astfel de acţiuni pe toate dimensiunile.
Previous Next

XS
SM
MD
LG