Moldova trebuie să fie mai fermă în chestiunea Transnistriei

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Întâlnirea din Germania între premierul moldovean Vlad Filat şi liderul de la Tiraspol Igor Smirnov. Cu ce rezultate? De ce şi-ar dori Transnistria să se reintegreze cu Republica Moldova? La aceste şi alte întrebări căutăm un răspuns de la oaspetele ediţiei, cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi. Vom afla astăzi şi ce cred locuitori ai Transnistriei despre despărţirea, acum 21 de ani, de Republica Moldova şi dacă traiul separat le-a adus mai multă libertate şi fericire?

Dialoguri transnistrene

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
---------------------------------------------------------------------------------------------
Premierul Republicii Moldova Vlad Filat și liderul transnistrean Igor Smirnov s-au întâlnit pe 9 septembrie la Bad Reichenhall în sudul Germaniei, în marginea unei conferinţe despre întărirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. După discuţii, vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov a declarat Europei Libere că există şanse la Moscova, la sfârşitul lunii septembrie, să fie reluate negocierile oficiale în format 5+2: „A avut loc un dialog deschis, - sper că și sincer, - din ambele părți, care trebuie să aducă rezultate în continuare”, a spus Eugen Carpov.

Ministrul de externe lituanian, Audrionus Azubalis țara căruia prezidează anul acesta OSCE și care a mediat întâlnirea de la Bad Reichenhall a spus că o consideră „un pas direct” către reluarea negocierilor oficiale, negocieri ce au fost abandonate în martie 2006. Azubalis a spus presei că se bucură că întâlnirea organizată în Bavaria de către preşedinția lituaniană a OSCE a avut un rezultat şi şi-a exprimat speranța că procesul de negocieri va fi reluat la următoarea rundă în formatul 5+2, programată pentru 22 septembrie la Moscova.

Un comunicat de presă, difuzat după reuniunea de la Bad Reichenhall, precizează că printre alte teme discutate de Filat şi Smirnov au fost deblocarea totală a transportului feroviar de mărfuri şi de pasageri pe segmentul transnistrean de cale ferată, problemele din domeniul comunicaţiilor, inclusiv cele privind telefonia fixă, mobilă şi serviciile de poştă. De asemenea, s-a discutat despre interacţiunea în domeniul economic, în contextul eliminării barierelor existente. În Germania a fost definitivat şi semnat Regulamentul comun al grupurilor de experţi de la Chişinău şi Tiraspol pentru consolidarea măsurilor de încredere.

Mama lui Ilie Cazac a declarat că fiul ei a fost bătut în închisoare pentru că a trimis o cerere de grațiere lui Igor Smirnov. Din declarația Stelei Surchicean pentru agenția Info-Prim Neo nu reiese limpede cine anume l-ar fi bătut pe fiul ei, care a fost condamnat în februarie la 14 ani de închisoare pentru spionaj. În declarația citată, Stela Surchicean mai spune că Ilie Cazac ar putea fi mutat într-o închisoare cu regim mai sever, din Hlinoaia. Mama lui Cazac a mai declarat că acesta a trimis a doua scrisoare lui Smirnov în jurul datei de 8 august, după ce o primă cerere de grațiere îi fusese înapoiată fără răspuns. În ajunul reuniunii din Germania, premierul Vlad Filat declara că eliberarea lui Ilie Cazac din detenţie urma să fie un subiect de discuţie cu liderul transnistrean Igor Smirnov.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lăudat conducerea Moldovei și personal pe premierul Vlad Filat pentru ceea ce a numit pașii curajoși făcuți în direcția integrării europene. „Acum câţiva ani, nimeni nu ar fi spus că drumul spre Uniunea Europeană al Moldovei va fi atât de intens. Aceasta se datorează voinţei politice de care au dat dovadă liderii Republicii Moldova”, a spus premierul Poloniei. Donald Tusk, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, a făcut aceste remarci în cadrul unui forum economic din localitatea polonă Krnyica. Tot acolo premierul Filat a primit titlul de Omul Anului, pe care forumul îl acordă pentru realizări deosebite care au influență asupra Europei centrale și de răsărit.

Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a spus că țara sa se pregătește să cheme Rusia în judecată pentru că ar fi încălcat înțelegeri privind gazele naturale. Ianukovici a declarat ziarului rusesc Kommersant că poziția rușilor în această dispută este categoric inacceptabilă și că Ucraina are deja pregătită documentația necesară pentru a trimite dosarul la Curtea Internațională. Ianukovici susține că Ucraina ar plăti anual cu 5-6 miliarde de dolari prea mult pentru gazele rusești, din cauza acordurilor negociate de fostul premier Iulia Timonşenko, judecată în prezent pentru abuz de putere.

America a marcat 10 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, pe fundalul unor noi ameninţări. Preşedintele Barack Obama a vizitat cele trei locuri ale atentatelor: New York, Washington şi statul Pennsylvania, unde avionul deturnat s-a prăbuşit înainte de a-şi atinge ţinta. La ceremonii a participat şi fostul preşedinte George W. Bush.
-----------------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă: Dragi ascultători, aşa cum anunţam, oaspetele ediţiei de astăzi este cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, pe care colega noastră Valentina Ursu, a întrebat-o mai întâi cum apreciază rezultatele recentelor discuţii din Germania între premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi liderul transnistrean Igor Smirnov.

Anneli Ute Gabanyi: „Este clar că atât asupra Chişinăului, cât şi asupra Tiraspolului se fac presiuni sau, hai să spunem, există aşteptări ca să se ajungă la o îmbunătăţire a relaţiilor prin intensificarea acestor măsuri de intensificare a încrederii. Întrebarea este una de principiu şi mă tot gândesc şi fac paralela şi cu relaţia Germania Federală şi Germania de Est înainte de 1989. Şi atunci Republica Federală Germană a acordat anumite avantaje RDG-ului. De exemplu, RDG-ul a avut foarte multe înlesniri care existau pentru Germania Federală în cadrul Uniunii Europene au fost transferate şi lor. Într-un fel asemănător am impresia că şi Moldova acordă destule înlesniri mai ales oamenilor de afaceri din Transnistria. Cam în acelaşi fel, adică îi lasă cam aceleaşi avantaje pe care le primeşte Guvernul central, ba chiar se pare că există şi nişte fonduri care, transferate Chişinăului, trebuie să fie dirijate şi către Tiraspol. Problema pentru mine personal care se pune este următoarea: dacă guvernul de la Tiraspol nu vede că ar putea să primească mai multe înlesniri, dacă s-ar reintegra în Republica Moldova – de ce s-o facă? Pentru că se tot spune: da, la un moment dat, când Moldova va deveni mai democratică, atunci când Moldova va deveni mai prosperă... Dacă ar exista destule avantaje, atunci ar exista şi un fel de atracţie pentru Transnistria de a se reintegra. Dar dacă, să spunem, le dăm tot ce ar putea să dorească cel puţin cei care domnesc la Tiraspol şi fără integrare, în formă de măsuri de intensificare a încrederii, întrebarea ar fi: de ce s-o mai facă? E o problemă de principiu.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că această întrevedere ar însemna că externul forţează Chişinăul şi Tiraspolul să accepte un compromis privind federalizarea Republicii Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „N-aş crede. Statutul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova este o temă, care nu poate fi discutată între cei doi. Este o temă pentru negocierile 5+2. Iarăşi o altă întrebare este în ce măsură simpla reluare a acestor negocieri în septembrie ar putea să fie deja un succes. Lucrul acesta s-a văzut şi înaintea celeilalte întrevederi de la Moscova, ultimei întrevederi, şi rezultatul a fost zero.”

Europa Liberă: Dumneavoastră admiteţi şi un eşec acum, la 22 septembrie la Moscova?

Anneli Ute Gabanyi: „Hai să spunem altfel: întrebarea este ce înseamnă un eşec sau o victorie, pentru cine? Republica Moldova ar trebui să fie fermă. Am citit destule luări de poziţie a unor oficiali ai Guvernului de la Chişinău, care spun foarte clar că anumite lucruri nu pot fi negociate. Întrebarea este dacă acest lucru se ştie şi la Tiraspol, şi se ştie şi la Moscova. Şi înainte de a se accepta ca poziţie a Republicii Moldova de a nu accepta anumite lucruri, adică o federalizare în care Transnistria ar primi un drept de veto asupra politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Şi în al doilea rând că Moldova nu va agrea staţionarea, într-un fel sau altul negociat un acord de staţionare a unor trupe ruseşti în continuare. Mă tem că numai o presiune mai mare a Occidentului asupra Rusiei în această problemă ar aduce succes. Mă întreb dacă această presiune există sau va exista. De aceasta depinde succesul aşa cum îl vedem, hai să spunem, noi.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, credeţi că fiecare dintre participanţi a încercat la această conferinţă să profite cât mai mult la nivel de imagine?

Anneli Ute Gabanyi: „Acest lucru este cert. Este absolut sigur că Smirnov are mare nevoie pentru a-şi clădi o imagine cât mai bună înaintea alegerilor care îi stau în faţă. Cred că şi primul ministru al Moldovei desigur că nu ar refuza ca să iasă din această convorbire cu o imagine îmbunătăţită. Sigur, este important pentru Guvernul Republicii Moldova să pară deschis unor negocieri, să pară deschis unor măsuri, care într-adevăr îmbunătăţesc climatul între Moldova şi Transnistria, dacă putem să spunem aşa. Imaginea pe care o va primi domnul prim-ministru Filat va fi aceea a unui om, care este interesat şi de îmbunătăţirea sorţii oamenilor din Transnistria, a cetăţenilor, care au paşaport moldovenesc.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

--------------------------------------------------------------------------------

La începutul lui septembrie, regiunea transnistreană a marcat 21 de ani de la autoproclamarea independenţei sale de restul Republicii Moldova. S-au împlinit aşteptările locuitorilor regiunii? Le-a adus traiul separat mai multă libertate şi fericire? Europa Liberă a încercat să afle opiniile unor locuitori de rând din Tiraspol şi Bender.

„Cel puţin am încercat să fim recunoscuţi, am votat la referendum, dar continuăm să sperăm”.

„Visele noastre desigur s-au spulberat. Ne închipuiam că va fi cu totul altfel. Acum e corupţie peste tot. Nici capul nu poţi să-l ridici. În curând, nu vom avea nici dreptul să respirăm. Se petrec lucruri groaznice aici, în această Transnistrie. Nu văd nici o luminiţă la capătul tunelului. Poate că lucrurile se vor schimba atunci când se va schimba şi puterea. Sau când vom avea un alt preşedinte. E foarte greu să trăieşti aici. Am putea să plecăm, dar unde şi cine ne aşteaptă?”

„Ar putea să fie mai bine, dar mereu apar tot felul de legi şi indicaţii care ne complică viaţa.”

„În sufletul său, cred că fiecare om este liber şi nu depinde de stat sau de altceva. Dar anumite limite există, chiar şi în cel mai liber stat: limite istorice, politice, economice. Totuşi eu cred că, practic, noi suntem recunoscuţi, chiar dacă nu în mod formal, ca stat, însă sper că asta se va întâmpla în timpul apropiat. În Transnistria mă simt ca acasă, asta-i casa mea. În Rusia, în Ucraina totuşi noi suntem în ospeţie. Şi oricât de rău mi s-ar părea uneori că ar fi aici şi că în altă parte e mai bine, oriunde m-aş afla, tot timpul vreau să revin acasă, în patria mea.”

„Totu-i bine, când ajungi la bătrâneţe – toate îţi convin. Dacă am avea şi o pensie mai mare, ar fi şi mai bine. Tot timpul vrem să mâncăm. La bătrâneţe vrei să mănânci şi de una şi de alte. Dar bani nu-ţi ajung. Toate sunt scumpe, nu găseşti nimic mai ieftin de 8 ruble. Avem noroc de copii că ne mai ajută.”

„Avem valuta noastră, capitala noastră, toate elementele statalităţii. Unii zic, de exemplu în Rusia sau în Moldova, că am fi un fel de apendice. Nu. Suntem un stat în deplinul sens al cuvântului. Avem preşedintele nostru, valuta, imnul şi capitala noastră. Rămâne să mai obţinem recunoaşterea internaţională, căci recunoaşterea populară o avem.”

„Mie îmi este mai uşor să trăiesc acum, decât înainte. Dar, ştiţi, totu-i foarte subiectiv. Fiecare om poate să zică în mod diferit ce aşteptări a avut şi ce-a obţinut. Eu am obţinut libertatea de care aveam nevoie. Mai înainte nu mă puteam ocupa cu ceea ce-mi doream. Era foarte greu. Deşi pot să spun că am şi nostalgii...”

„Într-un fel te simţi presat desigur. În primul rând, Transnistria nu are politica sa propie, ci copiază ce e în Rusia. Poporul e foarte sărac, ce să mai vorbim…”

„Desigur că simţim schimbarea. Nimeni nu ne asupreşte, nu ne dictează, trăim liber, într-o ţară liberă. Suntem mulţumiţi. De ce suntem mulţumiţi? Ce-am avea de îndreptat? Pensia o primim, adaosul la fel şi vrem să fie aşa şi mai departe.”

„Cinstit? Totul a început foarte bine şi acei oameni care erau la putere, la bun început, aveau dreptate. Acum ei trebuie să plece. Începând cu preşedintele. Ei frânează dezvoltarea noastră. Eu cred că Transnistria are perspective de viitor, dar cu o singură condiţie: ca la putere să vină noua generaţie, mai tânără, mai progresistă. Cei de acum sunt conservatori, s-au epuizat. Ei şi-au făcut treaba. Le suntem recunoscători. Dar e timpul să plece, e timpul”.

„Numai într-o familie unită se poate trăi bine. Ce folos că Transnistria s-a separat? Mai mulţi bandiţi, mai multe hoţii. Ei nu se gândesc la oameni, numai la buzunarul lor. De ce nu pot merge să-mi văd părinţii, fără să plătesc taxe? Copiii mei, la fel, nu pot veni să mă vadă, pentru că trebuie să se înregistreze la miliţie în cel mult trei zile. Ce-s cu prostiile astea?”

„Vă amintiţi, a fost un referendum: cum cine vrem să fim, cu Rusia sau cu Moldova? Toţi au spus că vor să fie cu Rusia. Foarte bine. Şi ce s-a schimbat? Nimic! Pentru că Rusia e departe, iar noi suntem aici. Sincer, eu aş opta pentru Moldova. Pentru că dacă alegeam să fim cu Moldova, eu cred că în atâta amar de vreme de când durează conflictul, ar fi fost deja mult mai simplu să găsim limbă comună.”

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.