Zile numărate. Atât i-ar mai rămâne actualului Parlament pentru a alege un şef al statului. Sau cel puțin asta este opinia preşedintelui Curții Constitutionale Dumitru Pulbere, care a declarat pentru televiziunea MIR că, din punct de vedere legal, la 28 septembrie parlamentul trebuie dizolvat. Valentina Ursu a stat de vorbă despre acest subiect cu un fost membru al Curții Constituționale Nicolae Osmochescu.
Reacția lui Nicoale Osmochescu
Nicolae Osmochescu: „Nici un argument nu găsesc şi nu pot găsi în Constituţie, care ar justifica aşa o declaraţie a preşedintelui Curţii Constituţionale. În articolul 78 nu se spune nimic despre termenii în care trebuie să fie anunţate alegerile anticipate. Numai despre dizolvarea Parlamentului şi stabileşte data alegerilor. Stabilirea datei şi termenul rezonabil Curtea a spus că ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului.”
Europa Liberă: Domnule Osmochescu, Dumneavoastră ştiţi că şi fracţiunea PCRM a mers să depună o sesizare, să le explice ce înseamnă „termen rezonabil”.
Nicolae Osmochescu: „Ei vor Curtea Constituţională să se pronunţe, să stabilească care sunt termenii rezonabili. Dar ei spun că asta e de competenţa Parlamentului.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră aţi spus că însăşi Curtea Constituţională ar putea să nu pună pe rol această sesizare.
Nicolae Osmochescu: „Păi iată, iată şi la asta ajung. Acum ei fac sesizare, unde apelează la Curtea Constituţională, ca ea din oficiu să-şi revizuiască propria hotărâre.”
Europa Liberă: Aceasta e posibil?
Nicolae Osmochescu: „Legislaţia şi Legea cu privire la Curtea Constituţională şi Codul jurisdicţiei Constituţionale permite ca atunci când apar circumstanţe cardinale, care schimbă situaţia, Curtea Constituţională să poată reveni la hotărârea sa precedentă, fără ca să stabilească cine anume ce trebuie să facă. Eu în cazul de faţă aş refuza să accept, motivând că sesizarea nu întruneşte criteriile unei sesizări.”
Europa Liberă: Domnule Osmochescu, dar credeţi că Legislativul a ignorat decizia Curţii să nu stabilească data alegerii şefului statului?
Nicolae Osmochescu: „Nu, n-a ignorat, dar tărăgănează, e cuvântul corect. Încearcă prin diferite mijloace să întindă rezina.”
Europa Liberă: Domnule Osmochescu, dar este adevărat că la împlinirea unui an de la precedentul scrutin, dacă preşedintele nu este ales, Parlamentul îşi pierde legitimitatea? Şi trebuie să fie dizolvat?
Nicolae Osmochescu: „Nu, nu, asta e demagogie juridică.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vi se pare că lucrurile deocamdată rămân în ceaţă?
Nicolae Osmochescu: „În sensul că va accepta sau nu va accepta Curtea sesizarea?”
Europa Liberă: În sensul ăsta. În sensul dacă vor fi sau nu alegeri parlamentare anticipate? Când va fi acest scrutin anticipat?
Nicolae Osmochescu: „Pentru mine nu e nici un fel de ceaţă, totul este absolut clar. Totul depinde cum va decide într-adevăr Parlamentul. Voinţa politică lor le aparţine.”
Europa Liberă: Bine, dar opoziţia comunistă spune că această tergiversare pentru încă câţiva ani ar putea fi interpretată ca o uzurpare a puterii în stat.
Nicolae Osmochescu: „Nu se mai poate interpreta. Să se uite în dicţionarul explicativ ce înseamnă uzurpare.”
Europa Liberă: Vedeţi că chiar ei în această sesizare spun că nu au garanţia că CC va revizui hotărârea, dar ei speră.
Nicolae Osmochescu: „Dum spíro spéro.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple acum conform Constituţiei?
Nicolae Osmochescu: „Parlamentul (dacă a primit răspuns clar
Intrăm într-o stare juridică, care în mod obiectiv poate avea două efecte majore - primul: preşedintele este ales/nu este ales preşedintele. Al doilea efect: alegeri anticipate.
potrivit căruia Constituţia, ca lege fundamentală, nu poate fi modificată prin lege organică) trebuie în termen de două luni să stabilească data la care se trece la alegerea preşedintelui, adică declanşează procedura de alegere a preşedintelui. Dacă în primul tur nici unul din candidaţi nu acumulează numărul necesar de două treimi de voturi, se desfăşoară al doilea tur. Dacă nici în al doilea tur nu acumulează nimeni aceste două treimi, se desfăşoară alegeri repetate. Şi dacă se desfăşoară alegeri repetate şi din nou nimeni n-a întrunit două treimi de voturi, atunci preşedintele Republicii Moldova în funcţie, fie el interimar, dizolvă Parlamentul şi anunţă alegeri anticipate. Eu cred că comuniştii anume asta şi urmăresc, că din moment când procedura de alegere a preşedintelui a fost declanşată, procedura formală, ea nu mai poate fi stopată. Deci, intrăm într-o stare juridică, care în mod obiectiv poate avea două efecte majore - primul: preşedintele este ales/nu este ales preşedintele. Al doilea efect: alegeri anticipate. Atât.”
Europa Liberă: Alegeri anticipate pentru când?
Nicolae Osmochescu: „Daţi să socotim. Suntem la sfârşitul lunii septembrie, au mai rămas octombire, noiembrie, decembrie. Da, în 2012 se primeşte.”
Europa Liberă: Aşa ar zice buchia legii.
Nicolae Osmochescu: „Şi nu numai buchia, dar şi spiritul.”
Europa Liberă: Şi acum cei care zic că alegerile anticipate ar fi o catastrofă, nu ar avea ce reproşa?
Nicolae Osmochescu: „Absolut deloc. Ei trebuie să-şi dea seama de asta. Declanşarea procesului de alegere a preşedintelui poate fi o procedură bine gândită, foarte bine gândită. Anume pe dânsa se bate. Că de aici să declari că eu nu vreau alegeri anticipate, vreau în orice situaţie să alegem preşedintele şi mergem mai departe. Presupunem se găsesc voturile astea care lipsesc acuma, două voturi.”
Europa Liberă: Două voturi nu i-ar ajunge Alianţei pentru Integrare Europeană să aleagă şeful statului.
Nicolae Osmochescu: „Sigur că da. Ei au 59 de mandate, dar trebuie 61.”
Europa Liberă: Ce rămâne cu iniţiativa liberalilor, care propun o nouă constituţie?
Nicolae Osmochescu: „Liberalii pe ce se bazează? Că dacă ei nu demarează procesul de alegere, atunci termenii ăştiea rezonabili se poate de tărăgănat. Pentru că este răspunsul clar acela din februarie a Curţii Constituţionale: că voi stabiliţi perioada de timp, care este rezonabilă. Şi ei pornind la ideea asta, că un termen rezonabil pentru noi în cazul de faţă e un an, dar în timp de un an presupunem noi reuşim să elaborăm proiectul de constituţie, să-l examinăm la toate nivelurile, să facem un lucru dinamic în rândul electoratului, ca să conştientizeze şi constituţia şi necesitatea aprobării ei. Aprobăm constituţia, adoptăm constituţia la referendum, o aprobăm prin Parlament, legiferând-o prin lege, şi îi dăm foc mai departe.”
Europa Liberă: Curtea Constituţională în ce termen ar trebui să le răspundă deputaţilor comunişti?
Nicolae Osmochescu: „Curtea Constituţională are şase luni pentru examinarea sesizării, dar în unele cazuri (şi noi cunoaştem şi din practica actualei componenţe a Curţii) era aşa-numita examinare a problemei în regim de urgenţă. Dar termenii legali sunt până la şase luni.”*
