„Este greşit să credem că numai şi doar prin schimbarea liderului se poate obţine reglementarea. Dacă populaţia va fi împotrivă, va fi foarte complicat, indiferent cine va deveni lider pe malul stâng.”
Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
Fostul reprezentat al OSCE la Chişinău, profesorul William Hill spune că pentru rezolvarea conflictului transnistrean este nevoie de mai multă încredere între cele două maluri ale Nistrului:
„Este greşit să credem că numai şi doar numai prin schimbarea liderului se poate obţine reglementarea. Sunt mulţi oameni şi sunt multe interese care trebuie asigurate, aşa încât populaţia să sprijine reglementarea. Pentru că dacă populaţia va fi împotrivă, va fi foarte complicat, indiferent cine va deveni lider pe malul stâng.”, spune, ambasadorul William Hill, oaspetele ediţiei de astăzi.
Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Valentina Ursu.
----------------------------------------------------
Premierul Republicii Moldova Vlad Filat şi liderul regiunii transnistrene Igor Smirnov au convenit să se întâlnească pe 21 noiembrie la Bender, la sediul misiunii OSCE. Un comunicat de presă al guvernului anunţă că discuţiile se vor concentra asupra reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2 şi consolidării încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Reprezentantul special al preşedinţiei lituaniene în exerciţiu a OSCE a propus ca prima şedinţă în formatul 5+2 să aibă loc la Vilnius, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie. Pentru marţi, 22 noiembrie, a fost anunţată şi vizita la Chişinău a ministrului de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. Şeful diplomaţiei de la Moscova se va întâlni cu
omologul său Iurie Leancă, va fi primit de premierul Vlad Filat şi de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu.
Tiraspolul va negocia cu Chişinăul numai pe picior de egalitate. Intenția este formulată în proiectul unei legi adoptat în prima lectură de Sovietul suprem. Proiectul a fost înaintat de liderul administraţiei Igor Smirnov şi defineşte scopul şi principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul a fost adoptat în prima lectură în ajunul reluării negocierilor oficiale pe tema Transnistriei după o pauză de aproape şase ani. Un comunicat de presă al legislativului transnistrean îl citează pe şeful adjunct al ministerului de externe din Tiraspol Alexandr Malearciuk, care a rezumat în şedinţa în plen conţinutul documentului: „Proiectul pune bazele politice, juridice şi organizatorice ale procesului de negocieri cu Republica Moldova, în scopul reglementării definitive a conflictului moldo-transnistrean, normalizării relaţiilor pe principiul bunei vecinătăţi cu Republica Moldova şi intereselor popoarelor celor două ţări, întru apărarea suveranităţii şi independenţei republicii moldoveneşti nistrene prin mijloace diplomatice”. Pentru a doua lectură, Sovietul suprem urmează să delimiteze competenţele noului guvern al regiunii separatiste, care va începe să funcţioneze după alegerile din 11 decembrie pentru aşa numita funcţie de preşedinte al Transnistriei.
Tiraspolul a cerut explicaţii Moscovei în legătură cu reţinerea, pe 15 noiembrie, pe aeroportul Şeremetevo, a unei delegaţii de oficialităţi transnistrene. Ministerul de externe de la Tiraspol a trimis o notă în adresa ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău în care-şi exprimă „profunda nedumerire” în legătură cu acest incident. Grupul de funcţionari transnistreni, între care secretarul comisiei electorale de la Tiraspol, Maria Melnic, şi viceministrul de externe, Serghei Simonenko, a fost reţinut mai bine de şase ore pe aeroport. Membrilor delegaţiei le-au fost reţinute computerele şi altă tehnică personală pentru verificări. Delegaţia din Tiraspol a mers la Moscova în legătură cu pregătirile pentru alegerile din 4 decembrie în Duma de stat a Rusiei şi deschiderea unor secţii de votare în Transnistria.
Comisarul Uniunii Europene pentru extindere şi pentru politica vecinătăţii Stefan Fule a declarat într-o convorbire cu ministrul de externe Iurie Leancă că Moldova valorifică deplin şansele oferite de programul Parteneriatului Estic şi merge într-o direcţie corecta, informează agenţia Info-Prim Neo, citind un comunicat de presă al ministerului de externe de la Chișinău. Afirmaţia a fost făcută în cadrul reuniunii grupului Acţiunea europeana pentru Moldova, care a avut loc la Bruxelles.
Ministrul de externe Iurie Leancă s-a declarat încrezător că moldovenii vor circula liber în statele membre ale Uniunii Europene până la sfârşitul anului 2012. În caz contrar, Leancă spune că îşi va da demisia, citează agenţia Info-Prim Neo. Leancă a recunoscut că la Bruxelles, reprezentanții Uniunii Europene speră ca actuala criză politică legată de alegerea preşedintelui să fie rezolvată cât mai repede. Info-Prim îl citează pe şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel, cu declaraţia că ar fi o ruşine pentru Moldova, care a făcut deja foarte mulţi paşi spre integrarea europeană, să întrerupă procesul din cauza unor noi alegeri anticipate.
Parlamentul de la Chişinău a declarat drept nule alegerile din 18 noiembrie pentru preşedinţia ţării, din cauză că nu a existat nici un candidat. Data unui nou vot va fi stabilită în viitor. Nealegerea repetată a preşedintelui va declanşa noi alegeri parlamentare anticipate.
Ministerul de externe spune că de la 1 decembrie ambasadele și consulatele Moldovei nu vor mai primi cereri de perfectare a pașapoartelor obișnuite, iar de la 1 ianuarie se vor mai elibera numai pașapoarte biometrice. În țară pașapoartele de tip vechi nu se mai eliberează de la începutul anului curent, dar pentru ambasade guvernul a permis un răgaz mai lung, până ce ele vor fi dotate cu aparatura necesară, al cărei cost a fost estimat la 800.000 lei.
--------------------------------------------------------
Europa Liberă: Kremlinul se pare că nu îl mai susţine pe liderul regiunii transnistrene Igor Smirnov şi că l-ar prefera înlocuit de mai tânărul Anatoli Kaminski, actualul şef al Sovietului suprem. Mai mult, Rusia îl suspectează pe fiul lui Smirnov, Oleg, că ar fi delapidat 160 de milioane de ruble din ajutoarele trimise de Moscova regiunii transnistrene acum doi ani. Tiraspolul neagă toate acuzaţiile şi se plânge că Moscova face presiuni asupra sa. Despre tensiunile din relaţia între Kremlin şi Igor Smirnov şi perspectiva reglementării transnistrene discutăm cu invitatul ediţiei de astăzi, fostul şef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, ambasadorul William Hill. Dl Hill, care este acum profesor la National War College din Washington, s-a aflat săptămâna trecută la Chişinău şi Tiraspol pentru a citi o prelegere despre învăţămintele conflictului transnistrean. Discuţia noastră am început-o cu întrebarea dacă acest conflict între Moscova şi administraţia lui Smirnov este unul real şi de ce a apărut tocmai acum, în toiul campaniei electorale?
William Hill
William Hill: „Nu mai sunt o persoană oficială, sunt profesor, dar urmăresc presa şi ce se întâmplă şi pot să spun că, da, are loc o luptă adevărată şi că la mijloc sunt contradicţii reale. Eu nu ştiu de ce ruşii, guvernul Rusiei face asta. Însă din experienţa mea pot să spun că nu este pentru prima dată. Îmi amintesc de campania electorală din 2001; pe atunci responsabil la Moscova pentru reglementarea transnistreană era Evgheni Primakov, şi el era un pic supărat pe Smirnov. Se pare că Primakov a contribuit atunci la apariţia unui nou partid în stânga Nistrului - Edinstvo Pridnestrovia (Transnistria Unită), însă ulterior acest partid a dispărut, din motive neclare. De aceea, nu pot să spun că sunt mirat de tot ce se întâmplă.
Referitor la acuzaţiile aduse fiului lui Smirnov. Mai înainte sprijinul financiar al Rusiei pentru regiune nu era atât de mare, existau alte forme de sprijin. Nu ştiu, se cunosc numai acuzaţiile. Dar toate acestea provin din faptul că are loc o luptă politică reală şi pe malul stâng al Nistrului, şi aş observa că o luptă electorală se duce şi Rusia. Şi cine pe cine va învinge eu nu ştiu. Este evident însă că lucrurile sunt serioase.
În privinţa sintagmei „liderul invariabil al Transnistriei”. Aş zice că noi toţi plecăm odată şi-odată. Îmi amintesc că în a doua carte a lui Smirnov, pe care mi-a dat-o cu câţiva ani în urmă, el a scria despre mine numindu-mă „veşnicul Hill” pentru faptul că lucram de atât de multă vreme la Misiunea OSCE. Dar „veşnicul Hill” deja nu mai este în serviciul OSCE. Înseamnă că şi Igor Nicolaevici, cândva, nu va mai fi în fruntea Transnistriei. Asta se va întâmpla acum, peste cinci ani, numai Domnul ştie.
Este doar o observaţie şi nu o declaraţie politică, pentru că toţi suntem oameni şi toţi vom merge cândva la pensie, acasă ş.a.m.d. Eu pur şi simplu sper, - şi am fost ieri la Tiraspol unde m-am întâlnit cu mulţi tineri la Universitatea de acolo, tineri foarte buni, - şi pur şi simplu sper că tinerii de pe malul stâng, şi de pe malul drept vor avea un viitor mai bun. Iar în acest sens e necesar ca lupta politică să aducă un rezultat pozitiv, unul paşnic şi cu perspectivă de viitor.”
Europa Liberă: Dle Hill, o eventuală schimbare la vârf la Tiraspol, în urma alegerilor din 11 decembrie, ar putea grăbi soluţionarea definitivă a problemei transnistrene? Mulţi ani la rând, îndeosebi pe timpul guvernării precedente, Chişinăul susţinea că principalul obstacol ar fi liderul regiunii Igor Smirnov.
William Hill
William Hill: „Nu, în nici un caz. Este evident că Smirnov sau orice alt conducător de acolo poate să împiedice sau să devină o piedică şi uneori aşa a şi fost, au fost şi alţii. Dar asta nu înseamnă că numai şi doar numai prin schimbarea şi doar prin schimbarea liderului se poate ajunge la o rezolvare. Pentru că, aşa cum spuneam, sunt mulţi oameni, sunt multe interese şi aceste interese trebuie să fie asigurate, aşa încât populaţia să sprijine reglementarea. Pentru că dacă populaţia va fi împotrivă, va fi foarte complicat, indiferent cine va deveni lider pe malul stâng.”
Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple ca reglementarea transnistreană să se mişte din loc? Asta depinde de Chişinău, de Tiraspol, sau pentru trebuie să se producă şi nişte schimbări geopolitice radicale în regiune?
William Hill: „În opinia mea, cheia rezolvării conflictului se află în interiorul ţării – şi în Basarabia şi în Transnistria. Desigur, forţele externe, marile puteri – şi Rusia, şi Statele Unite, şi Uniunea Europeană, - prin acţiunile lor pot să contribuie, sau pot să împiedice procesul soluţionării. Însă ele NU decid. Asta e opinia mea.
Eu cred că remediul principal se află în interiorul Moldovei. Sigur, sunt oameni care se opun pe malul stâng al Nistrului, la Tiraspol, dar sunt dintr-aceştia şi aici, la Chişinău. Dar asta nu este esenţial. Lucrul cel mai important şi problema cea mai mare este lipsa încrederii dintre cele două maluri. Dacă va exista încredere, atunci va fi identificat şi statutul.
Pe timpuri, noi am vizitat fiecare regiune autonomă din Europa şi chiar de câteva ori. Probabil că undeva în Europa, sau undeva în lume există o anume autonomie sau o federaţie, sau altceva care aici s-ar potrivi. Dar adevărul este că fără încredere ea n-o să funcţioneze.
Să admitem, şi eu cred ar fi fost absolut suficient, că Transnistriei i s-ar oferi un statut de largă autonomie. Minunat. Acest lucru ar fi însemnat o delimitare adevărată, reală a puterii în stat. Dacă se propune aşa ceva, atunci este bine ca şi cealaltă autonomie, care există deja, să funcţioneze cum trebuie. Dar uitaţi-vă la Găgăuzia. Exemplul Găgăuziei este deocamdată pozitiv, sau negativ? Ascultătorii singuri pot să tragă concluzii. Pentru a întări încrederea, trebuie să faci ca şi alte asemenea unităţi teritoriale să funcţioneze în mod adecvat şi chiar foarte bine. Şi eu cred că acest lucru este cu adevărat posibil să fie realizat, pas cu pas. Sigur, uneori vor exista neajunsuri, dezamăgiri, va fi greu. Dar, dacă ar fi fost simplu, noi am fi reuşit deja să facem demult acest lucru. Prin urmare, eu cred că rezolvarea este posibilă. Este mai greu să prezicem când se va produce. Anul viitor – probabil că nu. Peste doi ani - poate că s-ar putea. În anul 2001 nimeni nu putea să-şi imagineze că numai peste doi ani era să fim atât de aproape de o soluţie. Deci, dacă se lucrează cu bunăvoinţă, raţional, fără aşteptări exagerate faţă de propriile poziţii cred că e posibil. Vor acţiona oare de o asemenea manieră conducătorii, rămâne de văzut.”
Europa Liberă: am auzit, însă, dle Hill, şi voci care spuneau că şi măsurile de încredere ar putea să nu funcţioneze. Scepticii spun că dacă Tiraspolul va obţine de la Chişinău tot ce-şi doreşte sub forma acestor măsuri de încredere şi mai ales dreptul la activitate economică externă, de ce ar mai accepta o soluţie politică, un statut juridic?
William Hill
William Hill: „Iarăşi, îmi apare întrebarea: politica presiunilor directe asupra Transnistriei există deja de 18 ani. Şi oare a funcţionat? Sigur, în orice proces de negocieri din lume presiunile îşi au locul, dacă se fac pentru un scop foarte concret şi foarte bine gândit. Dar să faci presiuni numai pentru că nu-ţi place de ei, este altceva. Asta îţi aduce şi mai multă ură, decât rezultate. Şi în acest caz, da, putem să spunem că ei nu au nevoie de statut, dacă obţin permisiunea să întreţină relaţii economice internaţionale de sine stătător.
Dar sunt şi alte motivaţii. Ca să devină parteneri comerciali în deplinul sens al cuvântului cu orice ţară a lumii, totuşi, ei au nevoie de statut. Ei vor primi statutul numai ca parte componentă a Moldovei. Este un fapt. Nici o ţară a lumii, nici chiar Federaţia Rusă, nici altele nu recunosc Transnistria. De aceea, calea spre statut şi spre o activitate economică externă de succes devine limpede. Doar aşa. Totodată, eu cred că dacă viaţa şi situaţia de pe malul drept al Nistrului se îmbunătăţesc, unirea cu Moldova devine mai atractivă pentru transnistreni. Nu văd, ce rău ar fi în faptul dacă viaţa de pe malul drept va deveni mai bună?
Eu cred că este nevoie de o politică şi acţiuni pe două direcţii. În prim plan trebuie să se afle promovarea reformelor pe malul drept al Nistrului, pentru că realizarea unor reforme înţelepte şi necesare vor fi numai în beneficiul populaţiei. În planul doi, pe cealaltă direcţie trebuie să se poarte în permanenţă negocieri cu transnistrenii. Şi atunci, dacă ei vor vedea că pe malul drept există perspective, va fi mai bine.
Populaţia din Transnistria, nu mă refer la conducere, dar populaţia de acolo are interese şi griji asemănătoare cu cele a populaţiei de pe malul drept. Pe ei îi preocupă locurile de muncă, salariile, educaţia copiilor, îi preocupă pensiile, sănătatea. Şi dacă or vedea că asemenea lucruri sunt asigurate cum trebuie pe malul drept, presupun că va fi mai uşor să-i conving că există un viitor într-o ţară reîntregită. Pe această cale. Poate greşesc, dar cam acestea-s gândurile mele.”
Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, ambasadorul William Hill, care a condus Misiunea OSCE în Republica Moldova între anii 1999-2001 şi între 2003-2006.
* La rubrica Vox populi de astăzi, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender ce cred despre recenta propunere a lui Igor Smirnov de a organiza un referendum privind aderarea Transnistriei la Ucraina?
„Intrarea în componenţa altei ţări va crea mari probleme. În ziua de azi, aşa ceva este ireal”.
„De ce să nu susţinem. Încercarea vină n-are. Poate ne reuşeşte”.
„Nu. Sunt împotrivă. Noi trebuie să fim cu Rusia. La noi toată lumea-i rusofonă. Va fi greu să ne deprindem cu limba ucraineană. Legile vor fi ucrainene, iar noi nu vom putea comunica în limba literară. Noi ne orientăm spre Rusia, iar Ucraina – spre Uniunea Europeană. Ei au destule probleme şi fără noi. Aşa că sunt împotrivă”.
„În nici un caz. Numai cu Rusia trebuie să ne unim. Altfel, vom fi aşa de înrobiţi, că niciodată n-o să ne mai redobândim Transnistria noastră”.
„Cel puţin, ar fi fost mai bine cu Ucraina, decât cu Moldova. Pentru că unindu-ne cu Moldova vom deveni oameni de mâna a doua şi e puţin probabil că cineva va avea grijă de noi, sau iarăşi vor începe problemele lingvistice şi restul. Aşa că eu cred că-ar fi mai bine în Ucraina, decât în Moldova”.
„Nu ne trebuie nici un referendum. Am avut unul şi am ales Rusia”.
„Eu sunt rus şi aş vrea ca Transnistria să se unească cu Rusia”.
„M-aş bucura foarte mult de un referendum pentru unirea cu Ucraina pentru că e o temă dureroasă pentru toţi transnistrenii. Eu am cetăţenie ucraineană şi pentru mine ar fi fost un eveniment foarte important în viaţa Transnistriei”.
Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
