La sfârşitul săptămânii trecute liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au ajuns la concluzia că unica modalitate de a rezolva complicata problema a alegerii preşedintelui Moldovei ar fi cea de a organiza un referendum prin care oamenii să spună dacă doresc sau nu să modifice Constituţia, astfel încât, pentru alegerea preşedintelui să nu mai fie necesare 61 de voturi din cele 101 pe care le au parlamentarii moldoveni, ci doar prin majoritate simplă, adică doar 51 de voturi. Pentru modificarea Constituţiei ar urma să se înfiinţeze un grup de experţi care să purceadă la scrierea şi modificarea amendamentului respectiv.
Cele trei partide din AIE ar trebui să elaboreze şi să-şi facă publice până vineri, 20 ianuarie, propriile viziuni asupra proiectului de modificare a constituţiei ca să le mixeze ulterior şi să elaboreze un document comun care să fie supus referendumului. Dar pe cel puţin în unul dintre subiecte, cel al prerogativelor preşedintelui, componentele alianţei deja au afişat poziţii contradictorii.
Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu mai mulți experţi constituţionalişti, încercând să afle dacă propunerea politicienilor din Alianţa ar putea sa fie înfăptuită.
În momentul în care şi-au anunţat intenţia să organizeze un referendum prin care să ceară încuviinţarea electoratului pentru alegerea şefului statului cu mai puţine voturi ale deputaţilor decât sunt necesare acum, liderii alianţei au mai spus că acest referendum va fi decisiv şi în ceea ce priveşte stabilirea în sfârşit a unui regim autentic parlamentar. Aceasta nu poate însemna altceva, crede expertul Ion Dron, directorul Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, decât că preşedintele ar urma să-şi piardă o parte din împuterniciri:
„Dacă nu se modifică şi alte articole din constituţie, atunci ceea ce va propune alianţa va fi un foc de paie. Asta pentru că noi astăzi nu avem o formă de guvernare bine definită – parlamentară sau prezidenţială. S-ar părea că suntem republică parlamentară, dar avem un preşedinte care are competenţe peste cele ale parlamentului. Am în vedere atribuţiile preşedintelui de a desemna prim-ministrul şi chiar a parlamentul, adică pe cei ce l-au delegat să fie preşedinte. Este o chestiune bizară şi dacă noi nu vom încercă sau să reducem din competenţele acestui preşedinte până la cele de înmânare a medaliilor, şi atunci va mai scade şi din pofta unora de a deveni preşedinte, ori să lăsăm acest preşedinte cu nişte competenţe reduse cel puţin în ceea ce ţine de desemnarea prim-ministrului şi destituirea miniştrilor prin decret prezidenţial.”
Vor dori însă cele trei partide care au creat alianţa ca Republica Moldova să aibă un preşedinte cu împuterniciri diminuate şi un premier în rolul principal? Deocamdată, singurul care optează tranşant în favoarea acestei opţiuni este premierul Vlad Filat:
„Reforma constituţională, în vederea asigurării unui regim de guvernare autentic parlamentar, urmează a fi dusă până la urmă. În acest sens, instituţia prezidenţială urmează să aibă funcţii reprezentative şi să fie scoasă din lupta aceasta politică interminabilă,” declara premierul la o zi după anunţul AIE-2, atunci când dinspre celelalte componente ale coaliţiei se făcuseră auzite deja primele opinii adverse.
Iată însă ce crede despre nevoia reducerii din competenţele preşedintelui democratul Dumitru Diacov:
„Uşurel trebuie să umblăm la aceste lucruri. În măsura bunului simţ şi a tradiţiilor unui sistem parlamentar autentic de guvernare. Relaţia lui cu guvernul, cu majoritatea, numirea prim-ministrului. Deci sunt câteva lucruri care ar fi normal să se schimbe, nu doar pragul.”
L-am întrebat şi pe liberalul Victor Popa, preşedintele comisiei juridice parlamentare, care dintre prerogativele şefului de stat ar trebui să fie reduse în urma intenţionatului referendum:
„În opinia mea niciuna. Toate corespund cerinţelor unui regim politic parlamentar. Plus că modificarea unui articol ce ţine de competenţă atrage după sine şi modificarea altor articole. Şi atunci se complică situaţia. De aceea, noi am zis – facem acest referendum pentru simplificarea doar a articolului cu alegerea şefului statului, şi pe urmă, fără grabă, să elaborăm textul unei alte constituţii.”
Alianţa îşi va anunţa un punct de vedere comun asupra subiectului referendumului în această vineri, 20 ianuarie. Expertul de la Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron, care crede puţin probabil că componentele ei vor reuşi să-şi păstreze unitatea în ceea ce ţine de rolul preşedintelui, a explicat Europei Libere care ar putea fi consecinţele unui şef de stat ales cu mai puţine voturi, dar cu competenţe neschimbate:
„În cazul în care viitorul preşedinte va avea un mandat de 4 ani, aşa cum parlamentului îi rămân doar 2 ani, următorul corp legislativ va avea un preşedinte ales de cel precedent. Va dori oare preşedintele să desemneze prim-ministrul pe care îl va dori noul corp legislativ? Şi ce se va întâmpla dacă nu? Din nou va fi criză. Din câte pot să observ, ei nu vor modificarea lucrurilor pentru că fiecare se vede preşedinte,” crede directorul Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron.
