Europa poate suporta multe zilele acestea - inclusiv excesele de naționalism sau inflamațiile de antisemitism - dar nu deraierile în sfera economicului și a finanțelor cu deosebire. Este unul din mesajele transmise de către parlamentarii europeni, premierului Ungariei, Victor Orban, aflat astăzi la Strasburg pentru a-și apăra politicile.
Dar, cum se observa în urmă cu cîteva zile, la o dezbatere publică de idei, la Berlin, la care au participat patru personalități culturale cunoscute de origine ungară, guvernele se succed, dar fenomene ca naționalismul și antisemitismul, înrădăcinate de multă vreme și cărora li se dă apă la rădăcini de către conservatorii lui Victor Orban, se perpetuează în mentalitatea populației tinere; și evident, frînează dezvoltarea unei societăți cu adevărat democratice.
Paul Lendvai, ziaristul-comentator vedetă al radioului austriac, fost șef al redacției est-europene de la ORF și naturalizat austriac, semnala diferența de comportament în Ungaria și alte state pe cale de a deraia de la procesul democratic. In Ungaria ziariștii opoziției nu sînt împușcați ca în Belarus, nici oamenii politici urmăriți în justiție și condamnați pentru actele lor ca în Ucraina, nici antisemitismul nu joacă un rol central în cultura politică maghiară, în schimb guvernul călărește pe un val de xenofobie, populism și antisemitism, acceptînd și utilizînd stereotipurile formațiunilor extremiste, ca Jobbik.
In plus, nota Paul Lendvai „nu există nici o confruntare cu trecutul - confruntare sau prelucrare a celor petrecute - iar faptul este cu atît mai șocant cu cît este binecunoscut cît de puțin știu despre trecut tineretul și cei din extrema-dreaptă, cei mai mulți între 20 și 35 de ani”.
La aceeași dezbatere publică de la Berlin, la care a participat și cunoscuta gînditoare Agnes Heller, se amintea un alt aspect al actualei politici pseudo-culturale din Ungaria: transferul de vinovăție pe spatele altora, de preferință de origini considerate străine; și se dădea drept exemplu o recentă campanie de presă în care cinci filozofi - între care și Agnes Heller - au fost acuzați de corupție. Trei dintre ei erau de origine evreiască, iar ceilalți doi germană, iar mediile în cauză îi opuneau ungurilor, prin firea lor „buni”; săraci, amenințați de sărăcie dar fundamentali „buni”. Un discurs, în paranteză fie spus, care nu este străin nici extremiștilor din România...
Declinul cultural-politic din Ungaria era pus în evidență la Berlin și de pianistul, și el de mare notorietate internațională, Andras Schiff, unul dintre cei mai activi militanți la ora actuală împotriva derapajelor guvernului Orban. Schiff observa într-un interviu acordat ziarului Tagesspiegel că „vorbăria despre Ungaria Mare, despre șovinism, ura față de străini, au atins un nivel incredibil”. Prilej de a repeta că nu va mai concerta în Ungaria atîta timp cît situația actuală persistă și de a se declara încă odată dezamăgit de faptul că „goana” antisemită a ajuns să fie un fenomen de salon, la modă, cultivat în Ungaria.
Andras Schiff amintea că la Teatrul Nou din Budapesta, în februarie va fi instalat un nou director, György Dörner, un radical de dreapta, și că au fost necesare mari proteste pentru a-l face să renunțe să-l aibă ca secund pe Istvan Csurka, „un fascist înrăit, fondator și președinte al Partidului MIEP, declarat rasist și antisemit.”
Printre puținii artiști de renume angajați politic față de evoluțiile din țările lor de origine, Andras Schiff amintea că în cererea sa de angajare, viitorul director al Teatrului Nou se declara grăbit să le taie aripile promotorilor „hegemoniei liberale, degenerate, bolnave”, un concept cultural propriu nazismului și vizîndu-i în mod deschis înainte de toate pe evrei.
„Ei sînt acum judecătorii, ei sînt executanții, ei sînt totul - declara pianistul într-un alt interviu cu „Jewish Chronicle”, în care vorbea de deciziile luate în cultură, lumea teatrului, de licențierea directorilor Operei din Budapesta. „[Dirijorul] Ivan Fischer a spus ceva critic la adresa guvernului și o săptămînă sau două mai tîrziu, i s-a tăiat bugetul Orchestrei sale, a Festivalului din Budapesta.
„Este șocant - un amestec de Gobbels și Stalin, dar totul foarte bine deghizat” - conchidea Andras Schiff care, în ciuda tuturor experiențelor sale existențiale recente, a amenințărilor cu moartea și a înjurăturilor rasiste, rămîne un patriot ungar promotor de frunte al muzicii lui Bartok.
