Linkuri accesibilitate

Fondul rutier creşte, însă drumurile tot sunt proaste. De ce?


Iurie Gotişan
Iurie Gotişan

Iurie Gotişan: „Dacă fondul a crescut de trei ori, asta nu înseamnă că drumurile vor fi de trei ori mai bune.”


Fondul rutier a fost înfiinţat în 1996 este finanţat din taxe şi impozite şi cheltuit ineficient. Şi cu ce se aleg contribuabilii? - l-a întrebat Valentina Ursu pe analistul economic Iurie Gotişan:

Iurie Gotişan: „De regulă, principale componente sau venituri ale acestui fond sunt defalcările de la accizele la benzină şi la motorină; taxele rutiere percepute conform legislaţiei fiscale; acele mijloace de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, tot felul de amenzi aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi precum şi altele. Fiind în general un fond intra-bugetar, mărimea Fondului Rutier depinde în mare parte de legile anuale ale bugetului de stat, care sunt aprobate de Parlament, iar modul de distribuire a mijloacelor Fondului se aprobă anual de către Guvern, fapt care cauzează mai multe deficienţe în funcţionarea acestuia.”

Europa Liberă: Cetăţenilor, sau poate în primul rând conducătorilor auto, când aude de acest Fond rutier şi de banii care se acumulează – întrebarea şi-o pune: pentru drumuri mai bune, iar drumurile lipsesc. Creşte Fondul, calitatea drumurilor e tot atât de proastă. De ce?

Iurie Gotişan: „Suma destinată fondului pentru 2012, este ceva mai mult de 1,2 miliarde lei, este de trei ori mai mare comparativ cu cea din 2009, spre exemplu. Însă asta nu înseamnă că în 2012 drumurile vor fi de trei ori mai bune ca în 2009, adică eficienţa, randamentul şi transparenţa utilizării acestor bani nu vor fi net superioare celor utilizaţi în anii precedenţi. Şi asta din mai multe motive. În primul rând de faptul că sunt mai multe instituţii implicate în colectarea mijloacelor, despre care pomenisem mai sus, cum ar fi poliţia rutieră din cadrul Ministerul de Interne, Inspectoratul fiscal, Serviciul vamal, Ministerul Transporturilor, astfel că interesele în mare parte sunt partajate. Or, despre o independenţă de operare a acestui Fond nici nu poate fi vorba. În plus, deseori s-a constatat că mijloacele fondului pot fi lejer utilizate în scopuri politice, în special în perioade electorale, practici de-altfel deloc străine pentru noi. În actuala structură de gestionare sau sistem, când nu există un consiliu independent de administrare a acestui fond, este la fel de uşor de făcut acele „aranjamente” pentru contractele de executare a anumitor lucrări în favoarea unor grupuri sau persoane care au anumite interese.”

Europa Liberă: Domnule Gotişan, totuşi câţi kilometri de drum s-au construit în baza acestor bani acumulaţi în Fondul rutier?

Iurie Gotişan: „Nu cred că putem spune că s-au construit porţiuni noi de drumuri, pentru că în mare parte mijloacele acestui Fond au fost direcţionate pentru reparaţia sau menţinerea drumurilor existente. Şi asta în mare parte sunt resurse extrabugetare, care vin de la finanţatorii din exteriori pentru aceste lucrări. Astfel că nu putem spune cu exactitate câţi kilometri de drum au fost construite sau reparate până în prezent.”

Europa Liberă: Reprezentanţii administraţiei publice locale deplângeau această stare: banii se colectează şi de la conducătorii auto din teritoriu, iar în bugetul local nu sunt bani acumulaţi în baza acestui impozit şi prevăzuţi pentru reparaţia drumurilor locale.

Iurie Gotişan: „Chiar dacă potrivit legii cu privire la Fondul Rutier până la 50 la sută din mijloacele acestuia pot fi utilizate în lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale, calitatea acestora este de-a dreptul jalnică, comparativ cu cea a drumurilor naţionale. Asta este o mare problemă, mai ales că o bună parte din taxele şi impozitele din acest fond sunt percepute de la persoane fizice sau agenţi economici din provincie. Din reţeaua totală de drumuri aproape 70 la sută sunt anume pe seama drumurilor locale. Ar trebui să se chibzuiască bine asupra acestei polarizări. Eu cred că sunt aici mai multe aspecte care cer o implementare de urgenţă şi necondiţionată, însă principalele ar ţine de transformarea acelei Administraţii de Stat a Drumurilor într-o agenţie administrativ şi financiar independentă de Guvern, responsabilă de managementul transparent şi eficient a Fondului Rutier; crearea unei instituţii independente de audit rutier, responsabilă de verificarea calităţii lucrărilor, neapărat ar trebui create fonduri rutiere raionale, unde ar rămâne o parte din banii alocaţi din taxe şi impozite pentru necesităţi locale şi nu după cum sunt actualmente viraţi în totalmente spre centru. Ar trebui să se renunţe, spre exemplu, la procedura desemnării câştigătorilor în licitaţiile publice pentru efectuarea acelor lucrări de construcţii sau reparaţii după formula acelui mai mic preţ şi introducerea criteriilor de performanţă, pentru că anume în această albie sunt realizate cele mai mari delapidări de bai publici din acest Fond.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG