Europa Liberă: Domnule Gotişan, s-a vorbit mult despre crearea fondurilor private de pensii, o experienţă occidentală. Ar fi potrivită pentru Republica Moldova?
Iurie Gotişan: „Aparent, cadrul legal pentru aceste fonduri private de pensii a fost adoptat prin anii 2001-2002, însă acesta în mare parte s-a învechit. Eu aş compara, spre exemplu, sistemul nostru de pensii cu un câmp minat, pe care autorităţile parcă se tem să calce, adică să recurgă la măsuri de urgenţă şi radicale, inclusiv prin crearea acelor fonduri private de pensii. Însă reforma este inevitabilă şi tărăgănarea acesteia ar avea consecinţe grave. Spre exemplu, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este de peste 450 de mii, avem peste 150 de mii persoane pensionate cu grad de invaliditate şi numărul acestora este într-o creştere continuă. Or, deja avem peste 600 mii persoane. În plus, trebuie să mai ţinem cont de acele peste 100 de mii de persoane care primesc pensii speciale - mă refer la foşti parlamentari, judecători, reprezentanţi ai organelor de forţă, militari ş.a.m.d. Deci, peste 700 mii de pensionari la o populaţie de maximum 3,5 milioane de oameni este mult, chiar foarte mult. Şi bineînţeles sistemul pensiilor private ar fi o soluţie în acest sens. Însă nu pilonul doi, adică obligatorii, ci facultative. Adică fiecare participant sau contribuabil la acest sistem poate economisi pentru propriul viitor.”
Europa Liberă: În Republica Moldova există cetăţeni de aceste fonduri private de pensii?
Iurie Gotişan: „Nu, deocamdată nu există. Acele fonduri private de pensii obligatorii nu cred că este cea mai potrivită soluţie pentru Moldova. Este de fapt un experiment al Băncii Mondiale, încercat doar în Estul Europei şi în unele ţări latino-americane. Spre exemplu, în Ungaria nu s-a atins randamentul scontat după primii 6-7 ani de funcţionare, iar până la urmă nici un sistem din Estul Europei în care se implementează, mă refer la ţările baltice, România chiar, nu a ajuns la maturitate, ca să se poată numi de succes - adică nu s-au plătit încă primele pensii din acest pilon. Personal nu sunt pentru sistemele private obligatorii. Acestea sunt o mare afacere pentru administratorii fondurilor de pensii, pentru că banii sunt îngheţaţi pentru mulţi ani, dar nu şi pentru contribuabili. Fiindcă Dumnezeu ştie ce va fi peste 30 de ani, termen pentru care ar trebui depuşi aceşti bani. Aş merge cred pe pilonul pensiilor private facultative, adică la dorinţă. Implementarea acestuia ar reduce din discrepanţa enormă care este acum în sistem, mă refer la acele pensiile speciale. Citisem săptămâna trecută mai multe declaraţii pe avere sau venit al înalţilor demnitari publici şi mi-a atras atenţia una, a unui ministru, care indica un salariu pentru 2011 de 96 de mii de lei, iar pensia acestuia fiind de 178 de mii de lei. Deci, recurgând la nişte calcule, ar rezulta că domnul în cauză ar avea o pensie lunară de 15 mii de lei. În comparaţie cu sărmanii pensionari de la ţară, foşti agricultori, care primesc o pensie de 800-900 de lei. Bine, lumea zice că asemenea persoane chipurile au activat în condiţii de risc, dar trebuie să ţinem cont de faptul că nici agricultorii, care s-au pensionat…”
Europa Liberă: N-au activat în condiţii de lux.
Iurie Gotişan: „De lux, bineînţeles. Acel ţăran, care a stat cu sapa în mână peste 30 de ani, sau a lucrat la plantaţiile de tutun riscurile au fost similare, sau chiar mult mai mari.”
Europa Liberă: În limbaj statistic, se vorbea că 500 de mii de moldoveni ar munci peste hotare. Nu este exclus că o bună parte dintre ei vor reveni în ţară şi atunci ei vor avea o vârstă de pensionare. S-a vorbit despre introducerea obligativităţii de a contribui la sistemul de pensii. Ce se poate întâmpla? Va rezista bugetul social?
Iurie Gotişan: „Bineînţeles că aceasta este o problemă destul de dificilă şi tăioasă, ţinând cont de faptul că actualmente bugetul asigurărilor sociale de stat este într-un deficit cronic, dacă nu greşesc din anul 2003 chiar încoace. Probabil că Guvernul, autorităţile ar trebui să identifice toate măsurile posibile pentru ca moldovenii plecaţi în străinătate cu contract de muncă, să introducă obligativitatea de a contribui la sistemul de pensie în ţările în care lucrează. Asemenea exemple sunt, urmând ca drepturile să fie transferate ulterior. Asta, în cazul în care Moldova are, sau va avea asemenea acorduri cu ţările respective. Şi asemenea acorduri chiar sunt, spre exemplu cu Rusia sau chiar Italia. În caz contrar, imigranţii moldoveni ar putea să contribuie din străinătate direct la sistemul de pensii autohton, deoarece siguranţa acestuia poate fi ameninţată pe viitor când o parte din emigranţii plecaţi vor reveni la baştină.”
