Premierul român Mihai Răzvan Ungureanu crede că e nevoie de o intilnire la nivel inalt romano-olandeza pentru deblocarea pozitiei intransigente a guvernului de la Haga in ceea ce priveste aderarea la Spatiul Schengen de libera circulatie a României si Bulgariei.
Olanda a ramas singura tara membra a spatiului de libera circulatie care se opune aderarii celor doua state estice, desi persista unele reticente atit la Berlin, cit si la Paris. Guvernul de la Haga sustine ca lupta impotriva coruptiei nu este convingatoare si ca asteapta doua Rapoarte pozitive in privinta progresului din domeniul justitiei, inainte de a da unda verde României si Bulgariei.
Este vorba despre monitorizarile pe care le face Comisia Europeana in cele doua tari. Premierul roman a facut o vizita fulger la Bruxelles cu scopul de a-l convinge pe presedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy sa organizeze un summit pe tema extremismului.
Acest subiect va fi atasat unei reuniuni la nivel inalt in viitorul apropiat, dar seful guvernului de la Bucuresti nu a obtinut nici un teremen in acest sens. Premeirul Ungureanu socotetsete probabil ca printr-o astfel de dezbatere intre sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana, Olanda ar putea fi fortata sa cedeze si sa fie de acord, fara noi conditii, ca Romania si Bulgaria sa fie primite in Spatiul Schengen.
Practic guvernul de la Haga si-a exercitat dreptul de veto in chestiunea largirii spatiului de libera circulatie la cererea extremistilor din Partidul Libertatii (PVV - Partij voor de Vrijheid), care-i sprijina din parlament pe conservatorii aflati la putere in Olanda. Partidul Libertatii din Olanda a devenit astfel primul partid de extrema dreapta, care pune conditii ce afecteaza in mod direct deciziile Uniunii Europene.
Premierul român nu a accentuat neaparat acest aspect, dar a explicat ca generatia de astazi, care construieste Europa Unita, nu are amintirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, care a fost consecinta unor actiuni xenofobe. Pentru România însă, xenophobia unui partid olandez „este o problema” a declarat premierul Mihai Răzvan Ungureanu, argumentind ca „exista o preocupare privind modul in care politicile europene pot fi puse sub semnul intrebarii la nivelul executivelor si parlamentelor nationale de expresia politica a parohialismului politic, de atitudini antidemocratice si deci antieuropene.”
Aceste politici xenofobe despre care vorbeste premierul roman se refera la blocarea fortei de munca din Estul continentului la portile Schengen si in general la aminarea sine die a primirii Romaniei si Bulgariei in spatiul de libera circulatie
Aceasta miscare a primului ministru Mihai Răzvan Ungureanu de a cere abrupt presedintelui Uniunii Europene un summit despre xenofobie, fara sa se consulte in prealabil cu alti membrii ai comunitatii este al doilea gest in forta al României pe tema Schengen. Acum doua saptamini, tot pe neasteptate, România a conditionat inceperea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana de primirea unei date de aderare la Schengen.
Strinsa cu usa, Olanda a fost de acord ca România si Bulgaria sa primeasca o data de primire la toamna. Pina atunci, insa, România incearca sa gaseasca si alte solutii prin care sa forteze nota, mai cu seama ca atit presedintele, cit si premierul se afla sub presiunea alegerilor generale, care vor avea loc in noiembrie.
Olanda a ramas singura tara membra a spatiului de libera circulatie care se opune aderarii celor doua state estice, desi persista unele reticente atit la Berlin, cit si la Paris. Guvernul de la Haga sustine ca lupta impotriva coruptiei nu este convingatoare si ca asteapta doua Rapoarte pozitive in privinta progresului din domeniul justitiei, inainte de a da unda verde României si Bulgariei.
Este vorba despre monitorizarile pe care le face Comisia Europeana in cele doua tari. Premierul roman a facut o vizita fulger la Bruxelles cu scopul de a-l convinge pe presedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy sa organizeze un summit pe tema extremismului.
Acest subiect va fi atasat unei reuniuni la nivel inalt in viitorul apropiat, dar seful guvernului de la Bucuresti nu a obtinut nici un teremen in acest sens. Premeirul Ungureanu socotetsete probabil ca printr-o astfel de dezbatere intre sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana, Olanda ar putea fi fortata sa cedeze si sa fie de acord, fara noi conditii, ca Romania si Bulgaria sa fie primite in Spatiul Schengen.
Practic guvernul de la Haga si-a exercitat dreptul de veto in chestiunea largirii spatiului de libera circulatie la cererea extremistilor din Partidul Libertatii (PVV - Partij voor de Vrijheid), care-i sprijina din parlament pe conservatorii aflati la putere in Olanda. Partidul Libertatii din Olanda a devenit astfel primul partid de extrema dreapta, care pune conditii ce afecteaza in mod direct deciziile Uniunii Europene.
Premierul român nu a accentuat neaparat acest aspect, dar a explicat ca generatia de astazi, care construieste Europa Unita, nu are amintirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, care a fost consecinta unor actiuni xenofobe. Pentru România însă, xenophobia unui partid olandez „este o problema” a declarat premierul Mihai Răzvan Ungureanu, argumentind ca „exista o preocupare privind modul in care politicile europene pot fi puse sub semnul intrebarii la nivelul executivelor si parlamentelor nationale de expresia politica a parohialismului politic, de atitudini antidemocratice si deci antieuropene.”
Aceste politici xenofobe despre care vorbeste premierul roman se refera la blocarea fortei de munca din Estul continentului la portile Schengen si in general la aminarea sine die a primirii Romaniei si Bulgariei in spatiul de libera circulatie
Aceasta miscare a primului ministru Mihai Răzvan Ungureanu de a cere abrupt presedintelui Uniunii Europene un summit despre xenofobie, fara sa se consulte in prealabil cu alti membrii ai comunitatii este al doilea gest in forta al României pe tema Schengen. Acum doua saptamini, tot pe neasteptate, România a conditionat inceperea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana de primirea unei date de aderare la Schengen.
Strinsa cu usa, Olanda a fost de acord ca România si Bulgaria sa primeasca o data de primire la toamna. Pina atunci, insa, România incearca sa gaseasca si alte solutii prin care sa forteze nota, mai cu seama ca atit presedintele, cit si premierul se afla sub presiunea alegerilor generale, care vor avea loc in noiembrie.
