În România, legea lustraţie a fost din nou declarată neconstituţională, de această dată pentru că ar încrimina apriori un grup profesional şi anume procurorii. Legea prevede că toţi procurorii care au fost activi înainte de 1989 au participat la încălcarea drepturilor omului, ceea ce elimină principiul vinei individuale. Sabina Fati relatează de la Bucureşti.
Pentru a doua oara in ultimii doi ani, Curtea Constitutionala din Romania a declarat Legea lustratiei ca fiind neconstitutionala, din aceleasi motive: fiindca incrimineaza categorii de persoane si nu indivizi.
Parlamentul de la Bucuresti a adoptat abia in 2010, o lege prin care fostii nomenclaturisti sa nu mai poata face politica timp de zece ani, dar socialistii au contestat-o, argumentind printr-o rezolutie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1996 care precizeaza ca „vinovatia este individuala, nu colectiva” si trebuie „demonstrata pentru fiecare caz in parte”.
Vechea lege declarata neconstitutionala a fost modificata la inceputul acestui an, in sensul restringerii perioadei de interdictie la cinci ani a celor care au ocupat functii in regimul comunist si adaugita cu un articol prin care procurorii care au lucrat inainte de 1989 nu vor mai putea ocupa fotolii publice. Acest articol a fost dedicat europarlamentarei Monicai Macovei, fosta ministra a justitiei, care in perioada comunista a lucrat ca procuror, fara sa se ocupe insa de chestiuni care incalcau drepturile omului. Acest articol adaugat de formatiunea maghiarilor din Romania a indignat intreaga breasla a magistratilor, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost cea care a facut de data aceasta reclamatie la Curtea Constitutuionala.
Legea lustratiei care a trecut prin Parlamentul Romaniei acum o luna prevedea printre altele ca persoanele care au avut functii de conducere retribuite de Partidul Comunist Roman, membrii Comitetului Central al Partidului Comunist, precum si ministrii sau directorii de edituri nu vor putea ocupa functii publice in urmatorii cinci ani.
Totusi, aceasta lege declarata acum neconstitutionala nu-si mai putea atinge obiectivele cum ar fi facut-o acum 15-20 de ani. Socialistii romani, care isi trag radacinile din vechiul partid comunist n-ar mai fi putut conduce Romania in primii sapte ani dupa schimbarea de regim produsa in 1989, daca ar fi existat o lege a lustratiei. Pina la sfirsitul anului 1996, cind au venit fortele democrate la putere in Romania, au fost tergiversate privatizarile, iar aderarea la NATO era o vesnica dilema.
Ion Iliescu, fost prim secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist si apoi sef al Departamentului de propaganda al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman a devenit dupa 1990 primul presedinte al Romaniei si a avut doua mandate si jumatate: in total a stat la putere zece ani. Exact cit ar fi trebuit sa fie lustrat.
La 22 de ani de la caderea comunismului, Parlamentul roman a demonstrat ca nu a vrut niciodata sa faca o lege serioasa a lustratiei, care sa nu aiba probleme de constitutionalitate si care sa-i poata elimina, fie si simbolic pe cei care au lucrat in solda comunistilor sau in bratul inarmat al partidului, care era securitatea.
Pentru a doua oara in ultimii doi ani, Curtea Constitutionala din Romania a declarat Legea lustratiei ca fiind neconstitutionala, din aceleasi motive: fiindca incrimineaza categorii de persoane si nu indivizi.
Parlamentul de la Bucuresti a adoptat abia in 2010, o lege prin care fostii nomenclaturisti sa nu mai poata face politica timp de zece ani, dar socialistii au contestat-o, argumentind printr-o rezolutie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1996 care precizeaza ca „vinovatia este individuala, nu colectiva” si trebuie „demonstrata pentru fiecare caz in parte”.
Vechea lege declarata neconstitutionala a fost modificata la inceputul acestui an, in sensul restringerii perioadei de interdictie la cinci ani a celor care au ocupat functii in regimul comunist si adaugita cu un articol prin care procurorii care au lucrat inainte de 1989 nu vor mai putea ocupa fotolii publice. Acest articol a fost dedicat europarlamentarei Monicai Macovei, fosta ministra a justitiei, care in perioada comunista a lucrat ca procuror, fara sa se ocupe insa de chestiuni care incalcau drepturile omului. Acest articol adaugat de formatiunea maghiarilor din Romania a indignat intreaga breasla a magistratilor, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost cea care a facut de data aceasta reclamatie la Curtea Constitutuionala.
Legea lustratiei care a trecut prin Parlamentul Romaniei acum o luna prevedea printre altele ca persoanele care au avut functii de conducere retribuite de Partidul Comunist Roman, membrii Comitetului Central al Partidului Comunist, precum si ministrii sau directorii de edituri nu vor putea ocupa functii publice in urmatorii cinci ani.
Totusi, aceasta lege declarata acum neconstitutionala nu-si mai putea atinge obiectivele cum ar fi facut-o acum 15-20 de ani. Socialistii romani, care isi trag radacinile din vechiul partid comunist n-ar mai fi putut conduce Romania in primii sapte ani dupa schimbarea de regim produsa in 1989, daca ar fi existat o lege a lustratiei. Pina la sfirsitul anului 1996, cind au venit fortele democrate la putere in Romania, au fost tergiversate privatizarile, iar aderarea la NATO era o vesnica dilema.
Ion Iliescu, fost prim secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist si apoi sef al Departamentului de propaganda al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman a devenit dupa 1990 primul presedinte al Romaniei si a avut doua mandate si jumatate: in total a stat la putere zece ani. Exact cit ar fi trebuit sa fie lustrat.
La 22 de ani de la caderea comunismului, Parlamentul roman a demonstrat ca nu a vrut niciodata sa faca o lege serioasa a lustratiei, care sa nu aiba probleme de constitutionalitate si care sa-i poata elimina, fie si simbolic pe cei care au lucrat in solda comunistilor sau in bratul inarmat al partidului, care era securitatea.
