Săptămâna trecută, după închiderea postului de televiziune NIT, delegaţia Uniunii Europene la Chişinău spunea, într-o declaraţie de presă, că pluralismul presei în care se regăsesc și opiniile opoziţiei este important şi îndeamnă autoritățile să trateze toată presa în mod egal. Iar săptămâna aceasta, într-un interviu cu Europa Libera, noua şefă a misiunii OSCE în Moldova, Jennifer Brush declara că experienţa ei balcanică arată că drumul spre Uniunea Europeană este lung şi complicat şi avertiza Chişinăul că în acest moment mai are două probleme suplimentare: legea anti-discriminare şi închiderea postului de televiziune NIT. Pentru moment, NIT rămâne suspendat, cel puţin până la decizia Curţii de Apel unde a înaintat o contestaţie. Cum reacţionează, dacă reacţionează, autorităţile la avertismentele din afară? Liliana Barbăroşie relatează:
Preşedintele CCA, Marian Pocaznoi, a declarat pentru Europa Liberă că îngrijorarea organizaţiilor internaţionale, printre ele ONU, UE sau CE, nu l-a determinat să renunţe la ferma convingere că a luat o decizie corectă atunci când a votat pentru retragerea licenţei postului de televiziune NIT:
„Eu înţeleg îngrijorarea acestor organisme internaţionale pentru că foarte rar se întâlneşte o situaţie când este închis un post de televiziune. Dar eu consider că în situaţia de faţă CCA nu mai are ce comenta. Există instanţa de judecată. Instanţa se va expune dacă CCA a luat decizia legal sau ilegal”, ne-a spus Marian Pocaznoi.
Rămas fără licenţă, dar şi fără posibilitatea tehnică de a emite, postul TV, posesor a 13 frecvenţe ce îi asigura o acoperire naţională, a adresat câteva plângeri succesive în justiţie, dar nu a reuşit să obţină suspendarea, până la finalul procesului, a deciziei CCA. În opinia directoarei NIT, Adela Răileanu, faptul acesta ar proba motivaţia politică a sancţiunii aplicate
„Curtea de Apel a avut un comportament neclar pentru noi, pentru că pe lângă faptul că am atacat decizia în fond, am solicitat suspendarea deciziei CCA până la pronunţarea sentinţei, dar această solicitare ne-a fost respinsă, precum şi cea în care am indicat pretenţiile financiare faţă de ÎS Radiocomunicaţii pentru oprirea semnalului. Prima şedinţă de judecată va fi tocmai pe 26 aprilie.”
Dar iată cum răspunde directoarea NIT acuzaţiilor de nerespectare a pluralismului de opinie ce au servit drept temei legal pentru retragerea licenţei:
„NIT mereu a abordat problemele prin prisma cetăţeanului simplu. Or, a critica pe cineva, în cazul dat guvernarea, nu înseamnă a nu avea pluralism. Dimpotrivă, am venit cu o mână de ajutor guvernării ca să rezolve mai uşor problemele cetăţenilor. Continuăm să credem că este o decizie politică.”
Adela Răileanu precizează că NIT a depus o contestaţie şi la CCA. Întrebat dacă admite posibilitatea redeschiderii NIT în urmă examinării acestei contestaţii, Marian Pocaznoi ne-a răspuns:
„Eu am un singur vot în CCA. El rămâne neschimbat. Ceilalţi ce vor face – nu ştiu.”
Între timp, închiderea postului de televiziune, care îşi făcuse titlu de glorie din apartenenta la tabăra adversarilor puterii are ecou previzibil. Organizaţii internaţionale importante, printre ele Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi mai multe reprezentanţe diplomatice la Chişinău au pus la îndoială, prin mesageri mandataţi, corectitudinea sancţiunii ce conduce la întreruperea activităţii postului de televiziune, iar reprezentanta ONU a cerut explicit anularea acesteia calificând-o drept atac la libertatea de expresie, oricât de justificate ar fi motivele de care s-a condus autoritatea de reglementare a pieţei audiovizuale.
