În premieră, IMAS a făcut un Barometrul de Opinie pe ambele maluri ale Nistrului, botezat „Reintegrat”. Un studiu, care încă din preambul ilustrează cât de complicate sunt relaţiile dintre cele două regiuni: „IMAS doreşte să evite orice tip de interpretări de natură politică, orice tip de sensibilităţi atunci cînd vor fi citate teritoriile unde interviurile din cele două eşantioane au fost realizate. De aceea… se va folosi expresia „Malul drept” (al Nistrului) şi „Malul stîng””. Despre rezultatele acestui studiu, mai multe de la Alla Ceapai:
Deşi populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului foloseşte cuvântul „speranţă” pentru a descrie vremurile pe care le trăieşte, această stare optimistă de spirit este proprie într-o mai mare măsură locuitorilor stânga Nistrului decît celor de pe malul drept. Doru Petruţi, directorul IMAS Chişinău, instituţia care a realizat cercetarea, explică de ce transnistrenii se declară mai mulţumiţi de felul în care trăiesc.
„Diferenţele mari provin în special din rândurile populaţiei de peste, aici pe malul drept populaţia de peste 60 de ani suferă foarte mult şi trăieşte foarte greu, pe când scorurile înregistrate pe malul stâng al Nistrului în dreptul acestui segment al populaţie stau semnificativ mai bine.”
Dacă populaţia din dreapta Nistrului se teme cel mai mult de sărăcie, o bună parte dintre respondenţii din stânga Nistrului au spus că nu se tem de nimic, iar singura frică mai pronunţată este cea de război.
În opinia analistului politic Viorel Cibotaru, mentalitatea diferită explică diferenţele de optimism între cele două maluri ale Nistrului:
„Acest nivel înalt de anumite aşteptări se datorează regimului de acolo care nu s-a schimbat prea mult din 1991, a rămas cu aceleaşi tipare de mentalitate cultivate intenţionat. Deci oamenii îşi doresc un viitor care nu are nici o legătură cu reson d’etre reale. La noi lumea e mult mai raţională, deci nu crede în nişte promisiuni care nu sunt susţinute de o anumită bază reală, spre deosebire de concetăţenii noştri din raioanele de Est care continuă să trăiască cu nişte poveşti pe care totalitarismul le creează.”
Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că cea mai mare parte a puterii în stat îi revine instituţiei conduse de premierul Vlad Filat, tot el fiind desemnat cel mai influent politician, urmat de Vladimir Voronin şi Marian Lupu. Acest clasament nu reflectă aprecierile respondenţilor din stânga Nistrului, deoarece 80 la sută nu au un răspuns privind prestaţia politicienilor de la Chişinău. Ceea ce în opinia analistului Anatol Ţăranu demonstrează nivelul diferit de informare a cetăţenilor.
„Pînă la urmă, pe politicieni îi interesează rezultatul electoral, iar transnistrenii nu votează în proporţie suficient de mare şi eu cred că politicienii noştri vor lăsa baltă aceste informaţii, adică nu le vor atrage o atenţie deosebită, dar pe măsură ce transnistrenii vor participa la scrutinele noastre va creşte şi interesul politicienilor faţă de atitudinea care există acolo.”
Solicitaţi să evalueze acţiunile PCRM, jumătate dintre respondenţi nu înţeleg conceptul de „nesupunere civică” invocat de comunişti, iar mai mult de jumătate din respondenţi nu ar susţine protestele organizate de comunişti în localitatea lor.
Barometrul realizat în luna aprilie le-a propus respondenţilor şi o întrebare mai deochiată şi anume să aleagă dintr-o listă de animale vietatea cu care s-a asocia cei mai vizibili principalii politicieni. În consecinţă Vlad Filat este asociat cel mai des cu leul, Vladimir Voronin - cu porcul şi cioara, Marian Lupu - cu leul şi elefantul, iar Mihai Ghimpu - cu măgăruşul, câinele şi cocoşul, tot cu cocoşul este asociat şi primarul general Dorin Chirtoacă, iar preşedintele Nicolae Timofti a fost asociat cu mielul.
