Câteva inițiative ale noii guvernări din România au trezit îngrijorări la Budapesta, ducând zilele acestea la izbucnirea unei dispute diplomatice. Relatează de la București Sabina Fati:
Relatiile dintre Romania si Ungaria sint tensionate adesea in mod artificial in preajma campaniilor electorale, fiindca atit politicienii de la Bucuresti, cit si cei de la Budapesta mizeaza inca pe sentimentele nationaliste care persista in imaginarul colectiv.
De data aceasta este vorba despre declaratii clare si masuri evidente, pe care noua coalitie de centru-stinga din Romania le-a luat odata cu instalarea la putere in urma cu trei saptamini. Secretarul de stat in Ministerul de Externe din Ungaria, Zsolt Nemeth a spus in acest context ca legea electorala si intentiile referitoare la legea minoritatilor constituie „un motiv de preocupare” pentru Ungaria.
Este vorba in primul rind despre adoptarea sistemului de vot uninominal, care a trecut prin Senat si are toate sansele sa treaca si de Camera Deputatilor prin care minoritatea maghiara din Romania va fi subreprezentata. Acest sistem presupune ca intr-o circumscriptie cistigatorul ia totul, adica primul clasat va intra in Parlamentul Romaniei, indiferent cite voturi va obtine.
In acest fel maghiarii, care reprezinta 7 la suta din populatia tarii vor putea fi alesi doar in judetele unde sint majoritari, adica in Harghita si Covasna, unde maghiarii au o pondere de peste 70 la suta si probabil in Mures unde sint in jur de 40 la suta si Satu Mare unde reprezinta 35 la suta din totalul judetului.
Calculele arata ca aplicarea sistemului uninominal in Romania ar duce la o reprezentare de sub 5 la suta a maghiarilor si ar aduce la putere o majoritate de aproape 70 la suta formata din socialisti si liberali, care vor candida impreuna sub sigla Uniunii Social-Liberale (USL).
O alta problema pe care o reprosaza Budapesta Bucurestiului tine de linia de predare in limba maghiara la Universitatea de Farmacie si Medicina de la Tirgu Mures, neagreata de actuala putere.
Ministerul Roman de Externe l-a chemat la consultari pe ambasadorul Ungariei la Bucuresti in urma declaratiilor facute de diplomatul de la Budapesta. La discutii a venit, insa, numarul doi din ambasada, Adam Balasz caruia i s-au reprosat criticile facute de Budapesta, dar si ideea oficialilor din Ungaria de a organiza reinhumarea scriitorului maghiar Jozsef Nyiro, un militant pentru refacerea Ungariei Mari. Nascut la Odorheiul Secuiesc in 1889, Nyiro a parasit Transilvania imediat dupa alipirea acestei provincii la Romania. A fost deputat in Parlamentul ungar in anii 40, iar dupa venirea comunistilor la putere a emigrat in Spania, unde a murit in 1953.
Parlamentul Ungar impreuna cu Partidul Civic Maghiar din Transilvania au pregatit reinhumarea scriitorului maghiar pentru 27 mai, odata cu sarbatoarea Rusaliilor dupa calendarul romano-catolic, dar oficialii români nu vad cu ochi buni aceasta idee, care va prilejui din nou discursuri despre autonomia Transilvaniei si despre nostalgia Ungariei Mari.
Socialistii si liberalii romani nu s-au sfiit sa vorbeasca despre necesitatea „nationalismului” care poate face „o natiune puternica, un stat puternic cu cetateni puternici”, potrivit discursului liderului PNL, Crin Antonescu. Apasind pe pedala nationalismului, noua putere de centru-stinga din Romania incearca sa atraga de partea sa electoratul antimaghiar si sa demonstreze ca spre deosebire de vehiul guvern de dreapta nu va face nici un fel de compromisuri pentru ca minoritatile sa beneficieze de mai multe drepturi.
In opozitie cu socialistii din statele cu traditii democratice, care sint prin traditie aparatori ai minoritatilor, cei din Romania perpetueaza un discurs anacronic prin care incearca sa reinvie asa numitul „pericol maghiar” venit dinspre vest si care ar putea pune sub semnul intrebarii integritatea Romaniei. Un cliseu lipsit de logica si total rupt de realitate daca tinem cont ca atit Romania cit si Ungaria sint state ale Uniunii Europene.
