Linkuri accesibilitate

Geometria variabilă a scutului antirachetă


Cu o acoperire parţială într-o primă etapă, scutul NATO va oferi pentru prima dată României o asigurare strategică pe termen lung.


România se numără printre cele câteva țări alese să găzduiască elementele scutului anti-rachetă. Ce beneficii va avea de pe urma acestei participări, aflăm din relatarea corespondentei Europei Libere la București, Sabina Fati.

Presedintele Romaniei Traian Basescu a anuntat ca incepind cu aceasta saptamina si sud-estul continentului european va fi protejat de un sistem antiracheta aflat pe navele de razboi din Mediterana. O solutie intermediara pina la finalizarea scutului impotriva rachetelor balistice, care va fi compus dintr-un radar foarte puternic instalat in Turcia, sisteme antirachete aflate pe fregatele din Marea Mediterana si interceptoare amplasate in baze militare americane aflate pe treitoriile Romaniei si Poloniei. Intregul scut va fi coordonat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein din Germania.

Pina in 2015, insa, cind scutul impotriva rachelor balistice va putea apara Sud-Estul Europei, inclusiv Republica Moldova, Romania este protejata doar partial prin sistemul intermediar adoptat la summit-ul NATO de la Chicago, fiindca cele doua nave din Marea Mediterana vor asigura pe rind apararea acestei regiuni.

Geometria variabila a scutului provizoriu va garanta sudul tarii si in functie de pozitia fregatelor din Mediterana si restul teritoriului, dar nu permanent si nu in intregime. Aceasta masura tranzitorie pentru care a militat seful statului roman este o „decizie politică”, mai degraba decit una „tehnică” precizeaza Traian Basescu explicind ca in acest fel Alianta Nord Atlantica isi protejeaza „obiectivele strategice” si „comunitatile” aflate sub umbrela sa.

Scutul antiracheta asumat de NATO pentru apararea Europei de eventuale lovituri venite dinspre Iran va oferi pentru prima data Romaniei o asigurare strategica pe termen lung, asigurare care i-ar putea da Bucurestiului inclusiv mai multa forta in negocierile de politica externa. Traian Basescu a declarat ca sustine „o transparenta totala a informatiilor in raport cu Federatia Rusa pentru a crea conditia de incredere”, dar a subliniat ca respinge „orice solutie in care un tert din afara NATO ar putea sa ridice probleme de legitimitate sau sa puna conditii de implementarea acestui sistem si de protejarea cetatenilor romani si a sigurantei terioriului Romaniei”.

Presedintele Traian Basescu a cerut la summit-ul NATO de la Chicago o implicare mai mare a Aliantei in plan politic si operational in trei domenii pe care Romania le considera prioritare: securitatea energetica, in al doilea rind combaterea terorismului si in al treilea rind o riposta mai serioasa impotriva atacurilor cibernetice.

Summit-ul de la Chicago este partial cistigator pentru Romania fiindca a primit aceasta asigurare tranzitorie pina la definitivarea scutului de la Deveselu, Baza militara din sudul tarii. Pe de alta parte presedintele Traian Basescu nu a putut pune pe asa numita agenda operationala a NATO securitatea energetica a statelor Aliantei, in conditiile cresterii dependentei Europei de resursele Federatiei Ruse.
XS
SM
MD
LG